În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, a vorbit despre impactul COVID-19 asupra economiei țării, măsurile care trebuie întreprinse pentru a redresa situația, cât de mult vor fi afectate IMM-urile în urma pandemiei, dar și despre soluțiile propuse pentru a îmbunătăți economia după criză.

CURENTUL: Dle Ciobanu, sunteți unul dintre puținii care cunoașteți în cele mai mici detalii tot ce ține de economia țării. Cum se prezintă economia națională ca urmare a epidemiei de COVID-19?

Marin Ciobanu: Poate exagerați cu „până în cele mai mici detalii”, dar, să-mi fie iertată lipsa de modestie, școala de economie din Nuernberg multe lucruri ne-a învățat. Nu mai este pentru nimeni o noutate că situația creată de pandemia cu noul Coronavirus va avea efecte negative asupra creșterii economice la nivel global. Or, nu suntem Republica Belarus sau o țară cu economie închisă, suntem o țară cu economie deschisă. Moldova nu este o insuliță izolată de restul lumii, pe care criza o va ocoli, prin urmare întrebarea este în ce măsură vom fi afectați. Economia națională va fi, pe de o parte, în strânsă corelație cu măsurile întreprinse de Guvern, iar pe de altă, dependentă de factorul, imprevizibil, extern. Actualmente, pe ambele dimensiuni suntem în suspans.

C: Cum au fost afectate investițiile de epidemie? Va întrebam pentru că nimeni mai bine ca Dvs. nu cunoaște ce înseamnă atragerea de investiții în RM, ce măsuri trebuie să întreprindem să atragem mai multe investiții?

M.C.: Mulțumesc pentru apreciere. Aici, dacă îmi permiteți, aș dori să răspund mai desfășurat, fiindcă este un subiect de importanță națională.

Din păcate, toate proiectele investiționale au fost trecute pe linie moartă și asta în situația în care, personal, eram implicat în 8 proiecte investiționale, cu un volum de investiții de peste 60 mil. dolari.

Rolul stimulator al investiţiilor străine directe în economia unei ţări este recunoscut în teoria economică, dar și dovedit în practică: lanţul de efecte pozitive, pe care le generează ISD, se repercutează atât asupra potenţialului productiv al ţărilor-gazdă, cât şi asupra pieţei muncii şi situaţiei sociale a populaţiei, contribuind la crearea de noi locuri de muncă, la creşterea veniturilor populaţiei şi, implicit, la stimularea creşterii economice. Problema atragerii ISD pentru Republica Moldova este cu atât mai actuală şi mai importantă, cu cât posibilităţile interne ale statului şi ale agenţilor economici locali sunt limitate şi insuficiente pentru a relansa economia grav afectată de o perioadă lungă de dezindustrializare. Republica Moldova este clasată pe ultimul loc în Europa după volumul de ISD atrase pe cap de locuitor. În aceste condiţii, se impune necesitatea unei abordări eminamente noi cu privire la politicile şi strategiile de atragere a ISD.

Noi ne aflăm într-o situație deplorabilă, luând în considerație prestația de atragere a ISD, în comparație cu alte țări din regiune. Regretabil, dar clasa politică în ultimii 10 ani nu a înțeles că numai ISD ne pot scoate din sărăcie. Republica Moldova este într-un cerc vicios al sărăciei.

Cercul vicios al sărăciei

1. Sistemul educațional deficient –– formare profesională neadecvată –– productivitate scăzută –– încasări mici de impozite

SĂRĂCIE

2. Venit mic –– economii mici –– investiții mici –– productivitate mică

 SĂRĂCIE

3. Puține locuri de muncă ––alimentație insuficientă–– stare a sănătății precară–– randament scăzut

 SĂRĂCIE

Vreau să aduc aici 2 exemple, dacă îmi permiteți.

Agenția pentru atragerea investițiilor (AI), de principiu, este o structură al cărei obiectiv/menire este atragerea investițiilor. Din anul 2010, de când am onoarea să conduc Zona Economică Liberă Bălți (ZEL Bălți), nu-mi aduc aminte ca, sub conducerea măcar a unui director al AI, (dar ei au fost vreo 4), să fi fost adus barem un investitor de către angajații AI. Nu vreau să fiu răutăcios și sper mult să nu supăr pe nimeni, dar nu trebuie să ne ascundem după deget, trebuie să tragem concluzii și să venim cu îmbunătățiri și resurse financiare necesare și capacități internaționale. De ce nu funcționează?

Să analizăm, bunăoară, cazul Ungariei și Agenția de Atragere a investițiilor a Ungariei (HIPA). Astfel, HIPA are 130 de angajați, dintre care 30 de angajați au fost convinși să vină acasă să ajute Țara de la Corporații Transnaționale (CTN) și au salarii între 3-5 mii euro.

Vă rog să atrageți atenția la constructul modelului de atragere a investițiilor de mare succes din Ungaria. Deci, în capul mesei stă Ministerul Finanțelor cu banii. Mai jos, în centru, este Agenția prin care se finanțează 2 agenții, care sunt separate una de alta, cea a promovării exportului și cea de atragere a investițiilor. Dacă sunt programe sau necesități concrete de finanțare, agenția de suport financiar imediat acționează. Mie pentru proiecte concrete pe care am reușit împreună cu echipa să le realizăm, mi-a luat în mediu până la 6 luni, sunt cazuri, peste un an de zile. Care sunt rezultatele acestui model? În 2017 au fost atrase, atenție, 3,5 mlrd. euro, în 2018 – 4.3 mlrd. euro.

Agenția de Investiții Moldova: are ca obiectiv promovarea exporturilor și atragerea investițiilor. În 2019 au mai fuzionat și cu agenția turismului (deci sunt 3 în 1), având în total 12 angajați cu contabili (s-ar putea ca cifra să se fi schimbat, o perioadă îndelungată a existat moratoriu de angajare), trecuți la statutul de funcționari publici, prin urmare fără posibilitatea de a le oferi salarii atractive. Implicit, rezultatele activității sunt pe față, mai bine zis, efectiv nu sunt!

În Macedonia, un Prim-ministru a creat un grup din 5 miniștri. Ziua de lucru a acestui Prim-ministru începea cu capitolul ISD și se finaliza cu același subiect ISD. Impactul: pe parcursul unui an, afluxul de investiții a crescut cu 900%. Vă închipuiți, dacă atrăgeau 1 mlrd. de euro, volumul investițiilor a crescut la 9 mlrd. euro. Acum încercați să realizați, ce se întâmplă, dacă acești bani intră în circuitul economic al țării.

În concluzie, trebuie să creăm structuri, instituții de stat capabile să atragă investiții, și, în cele din urmă, să conștientizăm cu toții că investițiile în RM ar trebui să fie ca o „Vacă sacră în India”, dar să nu ne ocupăm cu vrăjitul și mimarea.

C: În ce măsură au fost afectate IMM-urile și cât timp credeți că le va trebui să-și revină după criză?

M.C.: În cazul în care o criză economică mondială nu va putea fi evitată, nu vreau să fac scenarii apocaliptice, dar cred că vreo 25% din IMM-uri le vom pierde. Știm care este impactul crizelor economice globale, deprecierea leului în raport cu valuta străină, creșterea ratelor la bănci. Dacă Statul va întreprinde diferite măsuri, acțiuni concrete, programe de susținere a IMM-urilor, atunci spre sfârșitul anului 2021.

C: Cum se prezintă instituțiile de stat pe fonul crizei? Mă refer la cele ce au tangență cu activitatea economică sau cu reglarea ei?

M.C.: Aș vrea, pe moment, să mă abțin de la un răspuns, apreciere sau comentariu la adresa acestor instituții. Eu și așa 80% din activitatea mea o consum în lupta cu ei, 10%–– birocrație și, trebuie din păcate să recunosc, numai 10% mă ocup de activitatea mea de bază, atragerea de investiții.

Dar ceea ce pot să vă promit, am pornit să scriu o carte (ZEL Bălți 10 ani de activitate: provocări și reușite), unde vor fi descrise cu lux de amănunte: „meritele”, potlogăriile, șantajul, inacțiunile unora, acțiunile, chiar criminale aș spune, care au subminat realizarea unor proiecte cu impact național, și în general dezvoltarea economică/ industrială a țării. Va fi una cu dovezi și scrisori oficiale anexate, ca să nu pierd, ulterior, timpul cu ei în instanțele de judecată. Din păcate, suntem un popor răutăcios, invidios și, după cum spunea un ex-ministru, succesul în RM nu se iartă. Vreau să fac o precizare, m-am referit aici la conducătorii diferitelor instituții, or, e o experiență acumulată în ultimii 10 ani de activitate.

C: Ca un bun manager ce sunteți, nu pot să nu vă întreb și ce credeți despre alte sisteme importante – medical, de sănătate, social, etc.. Cum se prezintă acestea pe fonul crizei generate de epidemie?

M.C.: Criza provocată de pandemie a scos în evidență mai multe lucruri legate de sistemul medical din țară: din păcate, foarte multe entități, sectoare, ramuri sunt extrem de slabe sau chiar putrede, din punctul de vedere al gestionării manageriale. În funcții, de cele mai multe ori, sunt promovate „nulități”, persoane obediente, care știu bine să slujească „șefii”, și, cel mai tragic, se pricep bine la combinații și furturi de proporții din achizițiile publice. De cele mai multe ori, la nivel instituțional, multe entități (agenții, întreprinderi de stat, minister, etc.) se caracterizează prin lipsă de viziune și nu sunt verificate de către superiori cu privire la modul cum se elaborează / implementează documentele de politici, strategiile de dezvoltare a țării ș.a.

Tot ce se întâmplă în instituțiile de bază ale țării, prin informația care se strecoară în mass-media, recunosc, mă depășesc. Atmosfera morală și profesională care domnește în țară, văzută prin prisma celor 10 ani de luptă, în care bunul simț, onestitatea, profesionalismul, comportamentul civilizat și respectarea valorilor stau este la cheremul unor grupări: oameni nedemni, cu o pregătire plecară, oameni care nu au nici o realizare valoroasă în nici un domeniu: vocali, inculți, dominați de resentimente, instincte brutale și interes personal. Și aceasta deja nu mai e o revelație pentru nimeni, din păcate.

Există însă și foarte puțini care mă fascinează, totuși, prin perseverență și abnegație față de munca făcută cu dăruire și să știți că nu-mi stă în fire să laud excesiv: bunăoară, Dl Chicu poate să scrie mesaje înainte de ora 7 dimineața și să întrebe: „unde ați dispărut, domn director?” sau să sune duminică după ora 21.00 și să ceară niște precizări, zicând: „știu că sunteți la lucru, de aceea vă deranjez”. Și dacă voi zice că la orice mesaj de solicitare a unei întrevederi, în 10-15 minute am reacție și propunere pentru următoarele zile, probabil nu o să credeți. Dacă ar lucra măcar 10% din funcționarii publici așa, eu astăzi nu aș fi fost atât de complimentat de Dvs., iar RM ar fi o țară în care s-ar trăi decent. Da, și cu D-lui am deblocat câteva proiecte importante, care au stat mult timp în sertarele unor miniștri.

C: Care sunt principalele concluzii ce pot fi făcute ca urmare a epidemiei?

M.C.: Trebuie de reformat multe instituții ale statului, să promovăm tinerii cu studii și experiență internațională, nu neapărat cei de la Harvard. Zic asta, fiindcă 5 luni am aștept o întrevedere cu Excelența Sa, și în scris am solicitat, cum mi-a sugerat, din păcate 0 reacție.

Trebuie să atragem o atenție deosebită sistemului medical și celui educațional. Să avem pe viitor o cartografiere a tuturor instituțiilor din aceste două sisteme. Să constatăm necesitățile acestor instituții. Să existe o sincronizare dintre oferta acestor sisteme în raport, respectiv cu necesitățile populației și cererea pieței muncii.

C: Ce lecții ar trebui sa învățăm ca urmare a epidemiei?

M.C.: Să încercăm să fim mai responsabili, perseverenți și aici, aș releva, avem multe de învățat de la cultura germană.

Să fim mai buni, săritori la nevoie unul față de altul, mai ales în perioade dificile.

Să avem relații bune cu toți vecinii și structurile internaționale. Din cauza politizării excesive și a politicii externe neechilibrate, s-ar putea, de multe ori, să sufere poporul.

C: Ce soluții credeți ca se impun pentru a depăși cât mai repede situația în care suntem?

M.C.: Schimbarea rolului statului, din observator, în catalizator, în procesul de atragere a ISD.

Referitor la investiții: trebuie să întreprindem rapid măsuri care ar îmbunătăți și ar da turații proceselor de atragere a investițiilor:

⦁ conducerea țării să se implice direct;

⦁ de adus la cunoștință tuturor persoanelor care au tangențe cu investițiile în așa fel ca investițiile să devină un laitmotiv al activității lor: trezindu-se să se gândească la investiții, să lucreze cu dedicație pentru investiții, iar, înainte de culcare, să cânte cântecul de leagăn copiilor despre investiții;
⦁ ambasadorii și consulii generali să fie targhetați și, în funcție de țara unde ne reprezintă, dacă nu au aduc până la finele anului 1, 3, 5 investitori, să fie rechemați din funcție, numindu-se alții în loc, or, vorbitori de limbi străine avem mulți;
⦁ pregătirea unui pachet de legi care ar îmbunătăți competitivitatea RM, inclusiv cu facilități fiscale suplimentare, cât mai curând posibil (Toată lumea va lupta acum pentru investiții).

Susținerea sectorului automotive:

⦁ trebuie să atragem o atenție deosebită sectorului automotiv la care să ne asociem cu diferite programe. (În acest sector lucrează direct cca 20 mii persoane și încă vreo 30 mii indirect). Să ne integrăm în lanțul valoric mondial producător de automobile.
⦁ ZEL Bălți, prin susținerea MEI, a startat implementarea Programului de suport pentru furnizorii locali (PSFL), care prevede interconectarea IMM-urilor locale la Corporațiile Transnaționale (CTN). În acest sens, lucrăm la selectarea a cca 75 de companii care vor trece prin acest program. Rezultatul scontat sunt câteva mii de noi locuri de muncă cu valoare adăugată înaltă, crearea de industrii noi.

Substituirea importurilor:

⦁ Obligarea companiilor mari de stat, care importă produse de peste hotare, să facă achiziții de materii prime, bunuri și servicii de la companiile autohtone. Astfel, vom substitui produsele din afara țării cu cele autohtone. Vom stimula IMM-urile locale.

⦁ încurajarea IMM-urilor locale să realizeze achizițiile, în măsura posibilităților, pe piața locală.
⦁ susținerea și subvenționarea companiilor care vor putea produce bunuri, cu cea mai mare pondere în structura importurilor.

Educație. Pregătirea specialiștilor înalt calificați:

⦁ Deschiderea a două specialități noi de master, pentru realizarea obiectivelor care urmează. Am stabilit relații cu cea mai renumită universitate din Europa, RWTH Aachen (Germania), cu un buget de 2 mlrd. de euro, cca. 50.000 studenți, 260 de laboratoare, 300 de institute, într-un cuvânt, un gigant. Avem comandă locală pentru 60 de specialiști din partea CTN: a) Mecanica asistată de calculator, b) Tehnical product management. Odată cu îmbunătăţirea calităţii principalului factor al avantajului competitiv al Republicii Moldova – forţa de muncă – Guvernul trebuie să depună eforturi pentru ameliorarea imaginii şi a climatului investiţional al ţării.

Crearea oportunităților pentru locuri de muncă cu valoare adăugată: Inovare & Cercetare & Dezvoltare în Inginerie:

⦁ Mai multe CTN s-au arătat gata să deschidă astfel de birouri C&D în RM, salarii de la 1000 de euro și mai mult. ZEL Bălți a avut confirmarea de la 6 CTN, care trebuiau să creeze peste 500 de locuri de muncă, la prima etapă. Este planificată atragerea a cca 30 companii în acest sector, cu crearea a cca 3000 de locuri de muncă. Încă luptăm.

Modernizarea Î.S. Calea Ferată a RM. Separarea întreprinderii în 2 companii, pasager și marfar:

⦁ Calea ferată a Moldovei „s-o punem pe roate”. Moldova are nevoie de 5200 de vagoane și cisterne. Investim 40-50 mln. dolari urgent și avem de lucru pentru următorii 5 ani pentru necesitățile noastre. Dar putem, în paralel, să încercăm să exportăm spre ucraineni, care au pierdut 28 mii de vagoane în Crimeea și au o insuficiență mare de vagoane. În spațiul CSI vagoanele marfare sunt foarte solicitate. În așa fel, am crea vreo 1000 de locuri de muncă directe și vreo 5000 de locuri de muncă indirecte, prin companiile care vor furniza subcomponente. Vom da și un volum foarte mare de lucru companiilor locale.

Aprobarea Strategiei de Dezvoltare Industrială 2019-2030 a țării, care se „prăfuiește” de mai bine de 1 an de zile, mulți miniștri au citit-o, am lăudat-o, dar au avut alte priorități, nu le-a ajuns mâna s-o promoveze (detalii în carte :-)):

⦁ creșterea competitivității industriei pentru a atrage noi proiecte și investiții;
⦁ revizuirea politicilor industriale.

Politicile de industrializare sunt eficiente doar în combinația dintre intervențiile „orizontale”, care abordează mediul de afaceri și cele „verticale”, care definesc instrumentele și mecanismele practice ale politicii de industrializare.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea