În cadrul unui interviu acordat portalului CURENTUL, Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, a vorbit despre cei 8 ani de activitate ai ZELB, cele mai mari reuşite în perioada respectivă, planurile pe care nu a reuşit să le realizeze în aceşti ani, care crede că sunt argumentele cele mai importante ce conving rezidenţii zonelor economice libere să investească în RM etc.

C: Zona Economică Liberă Bălţi a împlinit 8 ani de activitate. Cum au fost aceşti ani?

M.C.: Dacă e să totalizăm activitatea zonei libere „Bălți” pe parcursul celor opt ani de activitate, la finalul anului 2017 avem următoarele rezultate: 55 companii rezidente (dintre care 15 înregistrate în 2017); circa 162 milioane USD investiții (din care peste 66 milioane USD realizate în 2017); peste 6200 locuri de muncă create (din care mai mult de 2700 în anul 2017) cu un salariu mediu de peste 11600 lei; cifra de afaceri totală a rezidenților zonei este de peste 4 miliarde lei, dintre care 2,75 miliarde lei – vânzări de producție industrială (inclusiv aproape 2,5 miliarde lei – exporturi). Sunt rezultate cu care ne putem mândri, unele dintre acestea aproape egalează sau chiar depășesc rezultatele tuturor celorlalte zone economice libere luate împreună. Mai important, însă, potențialul ZEL „Bălți” încă nu a fost valorificat pe deplin, avem proiecte inițiate deja și idei de perspectivă care vor da rezultate și mai frumoase pe viitor. Respectiv, putem afirma cu certitudine că abordările adoptate de administrație de la începutul lansării zonei, munca depusă și perseverența în atingerea scopurilor au dar roadele scontate în toți acești 8 ani.

C: Care credeţi că au fost cele mai mari reuşite în perioada respectivă?

M.C.: Cu ocazia împlinirii a 8 ani de activitate ai ZEL „Bălți” am prezentat și 8 proiecte de succes ale zonei – este vorba despre cele 3 fabrici de producere a cablajelor și componentelor pentru industria automobilistică lansate deja sau inițiate de către concernul german Draexlmaier (2 la Bălți și 1 la Cahul), cu investiții totale estimate la cca. 85 milioane USD și cca. 7000 de angajați (după finalizarea tuturor investițiilor inițiate); 2 fabrici construite de compania austriacă Gebauer & Griller Cables & Wires la Bălți, cu investiții de cca. 48 milioane USD și 700 locuri noi de muncă; fabrica Sumitomo Electric Bordnetze de la Orhei cu investiții de cca. 40 milioane USD și 2500 locuri de muncă; investiția La Triveneta Cavi Development de la Strășeni în valoare de cca. 24 milioane USD și 400 de angajați; proiectul investițional al companiei Coroplast de la Căușeni, estimat la cca. 20 milioane USD și 600 locuri noi de muncă. Evident, am enumerat doar cele mai mari investiții. În același timp, ne mândrim și cu alți rezidenți, mulți dintre care sunt companii locale, și care, deși au făcut investiții mai mici, realizează lucruri frumoase și duc la creșterea sectorului IMM local.

C: Aveţi careva regrete, planuri pe care nu aţi reuşit să le realizaţi în aceşti ani?

M.C.: Întotdeauna este loc de mai mult și de mai bine. Asta mai cu seamă în activitatea de atragere a investițiilor, unde decizia investitorului de a investi sau nu într-o anumită locație din ZEL nu depinde doar de eforturile administrației, ci ține cont de o multitudine de factori, mulți dintre care sunt în afara controlului nostru. Probabil, din acest punct de vedere au existat și oportunități ratate, respectiv există și anumite regrete. Important este, însă, că am tras concluziile corecte din fiecare eșec, am încercat să diminuăm sau să compensăm cât mai mult efectele negative ale factorilor aflați în afara controlului nostru și să construim relații funcționale și eficiente cu toate structurile de care depinde buna desfășurare a investițiilor.

C: Ştim că sunteţi zona economică liberă cu cea mai dinamică dezvoltare din Moldova. Care e secretul succesului Dvs.?

M.C.: În pofida faptului că este cea mai tânără zonă liberă, ZEL „Bălți” a reușit să obțină rezultate, care după cum am menționat deja, aproape le egalează, sau chiar le depășesc pe cele obținute împreună de celelalte 6 zone libere de pe teritoriul Republicii Moldova, la capitolul investiții și locuri de muncă create. Aceste rezultate nu au fost obținute într-un an, ci sunt rodul muncii și perseverenței administrației ZEL „Bălți” în atragerea și menținerea investițiilor în zonă pe parcursul anilor, începând cu momentul creării ZEL în 2010. La fel, aceste rezultate se datorează încrederii și parteneriatului stabilit și menținut cu investitorii deja existenți, dar și atitudinii proactive în identificarea de noi investitori și dedicării complete în soluționarea problemelor cu care se confruntă aceștia în realizarea proiectelor lor investiționale. Toți investitorii sunt tratați la fel, și gradul de implicare a administrației ZEL „Bălți” în soluționarea dificultăților cu care aceștia se confruntă nu depinde de mărimea sau de originea acestora.

C: Care credeţi că sunt argumentele cele mai importante ce conving rezidenţii zonelor economice libere să investească în RM?

M.C.: Facilitățile fiscale oferite reprezintă, desigur, un argument puternic care determină investitorii să aleagă ZEL pentru investițiile lor, însă acestea nu reprezintă singurul și nici cel mai important atu al ZEL. Pentru unii este foarte important să beneficieze de serviciile 7/24 ale oficiului vamal de pe teritoriul ZEL, ceea ce îi scutește de eventuale dificultăți la traversarea vămilor de la hotarele țării. Pentru alții este important să poată beneficia de suportul permanent al administrației ZEL în rezolvarea problemelor cu care se confruntă în activitatea lor în R. Moldova, având în vedere faptul că mulți investitori din ZEL sunt străini. În cazul ZEL „Bălți” contează și faptul că administrația poate vorbi în limba maternă a investitorilor majori – germana, dar și în limba engleză. În pofida faptului că R. Moldova se confruntă cu un exod al forței de muncă peste hotare, aceasta continuă să rămână, deocamdată, activul de bază al țării, acea „ofertă unică/exclusivă” pe care țara noastră o poate oferi investitorilor străini. Toți acești factori luați împreună, plus puterea de convingere și efortul constant și proactiv depus în atragerea investitorilor au determinat și determină, în continuare, mulți investitori să vină în ZEL „Bălți”.

C: Vedem că vă extindeţi activ în toată republica. Câte subzone aveţi, care se dezvoltă cel mai dinamic şi ce alte planuri de extindere teritorială aveţi?

M.C.: Actualmente ZEL „Bălți” are 11 subzone în 5 localități din toate cele 3 regiuni de dezvoltare funcționale ale țării: Nord, Centru și Sud. 3 subzone sunt amplasate în mun. Bălți, 4 – în mun. Strășeni, 2 – în mun. Cahul și câte 1 în Orhei și Căușeni. Nu ar fi cazul să privim subzonele ZEL „Bălți” prin prisma competiției dintre ele. Din simplul motiv că acestea nu sunt entități independente și de administrarea tuturor se ocupă o singură echipă – administrația ZEL „Bălți”. Singurul criteriu care contează în selectarea locației concrete pentru investiții în interiorul ZEL „Bălți” este alegerea investitorului. Anume din aceste considerente au fost create atâtea subzone în cadrul ZEL „Bălți” – pentru a oferi investitorilor mai multe opțiuni, așa cum specificul investitorilor și solicitările acestora referitoare la locațiile potențiale pentru investiții sunt diverse. Au fost cazuri când subzonele au fost create la solicitarea și pentru anumite proiecte concrete investiționale, așa cum s-a întâmplat inițial în privința subzonelor nr. 1 și 2 de la Bălți (pentru investiția Draexlmaier), nr. 6 de la Orhei (pentru investiția Sumitomo), nr. 7 de la Căușeni (Coroplast), nr. 5 de la Strășeni (La Triveneta Cavi). În timp ce pentru unele subzone au fost deja identificați investitori, teritoriile acestora fiind valorificate în totalitate sau aproape în totalitate, potențialul altora încă urmează a fi valorificat.

C: Negociaţi cu careva branduri mondiale cu renume venirea pe piaţa RM? Dacă da, aţi putea deschide parantezele?

M.C.: Suntem permanent în negocieri cu diferiți investitori. Totuși, nu ar fi corect și potrivit să vorbim de branduri concrete până la materializarea investițiilor. Și asta pentru că, pe de o parte, investitorii respectivi nu doresc să li se vehiculeze numele până aceștia nu iau decizia definitivă referitoare la investiție, iar pe de altă parte, procesul de luare a deciziilor este unul destul de complex și imprevizibil – nu toate negocierile și vizitele se soldează în final cu investiții. Putem vorbi cu certitudine doar despre investițiile în privința cărora s-a luat decizia definitivă de către investitori. Deja în anul curent urmează a fi lansată o nouă fabrică Draexlmaier la Cahul, cu investiții de cca. 15 milioane dolari SUA și 1500 noi locuri de muncă, Coroplast urmează să demareze activitatea în cadrul subzonei Căușeni, după finalizarea investiției de cca. 20 milioane dolari SUA, urmând să creeze aproximativ 600 locuri de muncă. Pentru prima oară s-a reușit atragerea unui dezvoltator în ZEL, care urmează să construiască hale de producere pentru a le oferi în chirie viitorilor investitori. Este vorba de grupul francez IDEC, care urmează să demareze activitățile legate de construcția unei hale de producere la Strășeni. În total, pentru realizarea noilor proiecte investiționale și finalizarea celor deja demarate în anii precedenți, în anul curent se așteaptă investiții de peste 100 milioane dolari SUA, cu crearea a cca. 8000 locuri noi de muncă.

C: Cum calificaţi relaţia de colaborare pe care o aveţi cu autorităţile locale, dar şi cu cele centrale?

M.C: Autoritățile locale sunt, în general, deschise pentru noi investiții, așa cum conștientizează pe deplin rolul acestora în crearea locurilor noi de muncă și în generarea de venituri la bugetele locale. Doar că multora le lipsește experiența, resursele și cunoștințele necesare, astfel că nu putem conta, în general, pe aportul direct al acestora în atragerea de noi investitori în ZEL. Rolul acesta revine, între timp, aproape exclusiv administrațiilor ZEL și autorităților centrale specializate. Cu toate acestea, contribuția autorităților locale este indispensabilă atunci când este vorba de crearea infrastructurii locale necesare pentru activitatea ZEL. Și multe APL reușesc să identifice finanțări pentru aceste scopuri și să contribuie la edificarea infrastructurii necesare, în pofida austerității bugetelor lor și a disensiunilor sau diversității lor politice. Tot așa cum sunt sortite să colaboreze și să aibă relații lucrative cu APL pentru dezvoltarea infrastructurii ZEL, administrațiile ZEL trebuie să construiască canale de lucru eficiente și cu APC. Și asta pentru că crearea și menținerea condițiilor prielnice de activitate pentru rezidenții ZEL nu este posibilă fără implicarea diferitor autorități publice la nivel central. Aș spune chiar că interacțiunea cu acestea reprezintă una din cheile succesului ZEL, așa cum de mute ori contează viteză de reacție la diferite probleme cu care se confruntă investitorii și calitatea soluțiilor identificate la problemele respective. Iar acest lucru este imposibil fără o interacțiune strânsă și eficientă cu APC.

C: Cum vedeţi viitorul ZELB în următorii ani? Ce planuri concrete aveţi?

M.C.: Planurile pentru viitor nu se deosebesc radical de cele pentru anii precedenți, mai ales având în vedere faptul că abordările și tacticile precedente ale administrației ZEL „Bălți” au dat rezultate. În continuare, administrația ZEL se va axa pe crearea și menținerea unor condiții confortabile de activitate pentru rezidenții zonei. Vor fi depuse eforturi pentru a susține realizarea cu succes a proiectelor investiționale deja demarate în zonă. Și nu este vorba despre un lucru de rutină sau suport formal. Doar pentru finalizare proiectelor investiționale deja demarate, pe parcursul anului curent în ZEL „Bălți” vor fi investite suplimentar cca. 100 milioane dolari SUA și vor fi create încă cca. 8000 locuri noi de muncă. La fel, va continua lucrul de edificare a infrastructurii necesare în toate cele 11 subzone actuale ale ZEL „Bălți”, pentru a crea terenul propice pentru atragerea de noi investiții. La moment, suntem în discuții cu mai mulți investitori potențiali, acestora li se va acorda toată asistența necesară pentru a-i determina să investească în zonă.

Dintre alte direcții, care vor fi abordate în timpul apropiat, trebuie să menționăm Colegiul de Inginerie de pe teritoriul subzonei nr. 4 din Strășeni a ZEL „Bălți”, care urmează să înceapă admiterea abiturienților în toamna acestui an. Iar pentru aceasta urmează să fie încă dotat și echipat cu tot utilajul și mobilierul necesar, să fie pus la punct procesul de studii, etc. La fel, ZEL „Bălți” este implicată în realizarea mai multor proiecte prin intermediul Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP). Este vorba despre programul de suport pentru IMM-urile locale din industrie, de consolidarea primului cluster din domeniul industriei automotive din Republica Moldova „Automotive Cluster Moldova”, de lansarea Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Bălți, etc.

C: În genere, care credeţi că trebuie să fie aportul zonelor economice libere din Moldova în dezvoltarea economiei ţării şi cum vedeţi viitorul acestora?

M.C.: Zonele economice libere trebuie să-și exercite pe deplin rolul pentru care au fost create – să atragă investiții în sectoarele productive, în primul rând în industrie, impulsionând dezvoltarea sectoarelor respective. Beneficiind de condiții mai avantajoase pentru investiții, în comparație cu restul teritoriului țării, acestea ar mai trebui să servească drept poli regionali de creștere, care să răspândească efectele creșterii pe teritoriile adiacente. Din păcate, foarte puține din actualele ZEL de la noi îndeplinesc aceste roluri. Ideal ar fi ca investitorii să găsească condiții prielnice de activitate pe întreg teritoriul țării, astfel încât să nu mai fie nevoie de „oaze” de dezvoltare de tipul ZEL. Reieșind din aceste considerente, ZEL au fost create pentru perioade definite de timp – de la 25 până la 42 ani. Deocamdată, însă, având în vedere deficiențele climatului de afaceri, starea proastă a infrastructurii, decalajele mari în dezvoltarea regională și industrială, ZEL sunt absolut necesare. Doar că este important să valorificăm cât mai deplin avantajele oferite de acestea – ZEL trebuie să joace într-adevăr un rol de frunte în dezvoltarea industrială a țării și în expansiunea exporturilor. Și nu doar prin aportul a 1-2 ZEL, ci prin contribuia și dezvoltarea echilibrată a fiecărei din cele 7 ZEL existente, în regiunile respective ale țării.

Cristina Pendea