[ X ]
(INTERVIU) Lena Burlacu, autoarea paginii „Scaun la cap”: „Mă strădui să fiu corectă, chiar dacă uneori doare”
15 Iunie

A studiat dreptul, dar destinul i-a pregătit altceva. A lucrat la Moscova în calitate de manichiuristă, și-a deschis la Chișinău propriul salon în domeniu, dar a devenit cunoscută grație filmulețelor sale video pe care le postează pe rețelele de socializare. Lena Burlacu este cea care stă în spatele paginii de facebook „Scaun la cap” cu peste 28 000 de urmăritori. Despre cum s-a apucat de vlogging, ce crede despre critică, popularitate, dar și ce planuri are, ea a vorbit în cadrul interviului acordat pentru CURENTUL.

C.: Cum a apărut ideea de a crea pagina „Scaun la cap”? Când ai plasat prima înregistrare?

L.B.: Am făcut câteva filmulețe pentru prietenii mei de pe Instagram, tot ei îmi spuneau ca eu sunt un viitor vlogger (habar nu aveam ce înseamnă acest cuvânt pe atunci) și că trebuie să fac o pagină pe Facebook. Eu însă nu tindeam spre popularitate. Făceam doar haz de necaz. În scurt timp toată familia mea a plecat din țară, până și soțul, e în Londra. Până se stabilește cu traiul/jobul și condiții pentru noi, eu am rămas acasă singură cu fetița mea Lily. Din plictiseală, am decis să fac această pagină „Scaun la cap” și pe 30 mai, 2017 am publicat primul video (peste noapte a adunat 300 mii de vizualizări). A fost un șoc pentru mine în acea dimineață. Nu m-am așteptat și nici nu-mi doream să devin populară. Stăteam cu degetul pe butonul „delete” și analizam situația. Am decis! Va fi o experiență bună pentru mine.

lena burlacu1

C.: În filmulețele tale, spui ceea ce vezi și ce simți. Nu ți-e frică să fii atât de sinceră?

L.B.: Da, spun ceea ce simt și ce mă doare uneori. Nu-mi e frică să fiu sinceră și nu-mi e frică să fiu așa cum sunt! Mă strădui să fiu corectă, chiar dacă uneori doare. Am puțini prieteni, sunt prea directă și puțini mă acceptă, însă cei care rămân cu mine sunt la fel, paradox, dar ne înțelegem perfect. Fața mea reflectă starea interioară, de aceea nu pot fi fățarnică și nu pot ascunde emoțiile. Faptul că mimica feței corespunde cuvintelor spuse de mine a și adunat atâta lume pe pagina mea, cred, fiind că fake-uri sunt multe și lumea e plictisită!

C.: Totuși, mulți te atacă… Cum reacționezi la critici?

L.B.: La început mă afecta puțin critica, fiindcă era ceva nou pentru mine, peste noapte sute de comentarii și printre ele multe negative. Însă am analizat puțin, am studiat profilele de facebook a oamenilor cu comentarii negative și am făcut o concluzie: Comentează negativ și public oamenii care sunt complexați, nu sunt realizați, care nu sunt atât de puternici să recunoască că ei trebuie să ducă răspundere pentru ceea ce nu le-a reușit! Un om fericit și împlinit, dacă nu vede nimic amuzant sau de folos pe pagina mea, trece cu vederea, alții îmi scriu mesaje private, cuvinte de laudă și mă susțin, apropo, în privat nu primesc mesaje urâte, de aici reiese că „haterii” critică public doar pentru a căuta atenție și pentru a se afirma.

Sunt sigură că ei prelucrează informația de pe pagina mea mai intens decât cei ce mă apreciază și sunt de acord cu ceea ce spun, dar nu sunt în stare să recunoască că s-au regăsit în pamfletele mele, nu sunt autoironici, să faci haz pe seama ta e la fel o calitate ce presupune caracter puternic! Însă dacă criticându-mă ei devin mai încrezuți, fie! Eu mă bucur. Multă lume îmi critică „graiul”, dar nu voi schimba nimic! Am renunțat la rusisme fiindcă am printre abonați români care nu înțeleg, dar nu voi vorbi româna cea pe care o solicită „ei”. Dacă făceam filmulețe, coafată, machiată și cu româna perfectă nu adunam nici 1000 de abonați! Sunt sigură! Cu felul meu de a fi, simplu și pozitiv, sunt mai aproape de oameni!

C.: Ai peste 26 mii de urmăritori. E mult, e puțin? Spre ce tinzi?

L.B.: Am mulți abonați, aș zice prea mulți! Și mă bucur enorm că oamenii „mei” înțeleg umorul din aceste postări. Nu tind spre un anumit număr, îmi ajunge. Ba sunt chiar prea mulți. Și pentru ei nu mă opresc aici. O să-i distrez în continuu.

C.: Povestește-ne mai mult despre tine: unde te-ai născut, ce lucrezi, detalii despre familia ta?

L.B.: M-am născut în satul Pîrlița, Ungheni. Am absolvit și liceul în localitatea dată, după Facultatea de Drept, USM. În anii studenției am lucrat în Moscova ca manichiuristă, aveam restanțe din cauza absențelor, dar am absolvit într-un final! Am fost nevoită să-mi caut de viață, sunt trecută prin greutăți, am trăit sărac și nu am vrut să-l deranjez pe tata cu cheltuielile mele, mai ales că am un frate mai mic și mama a decedat când eram micuți! Am muncit mult și am adunat ceva bani, aveam scopul de a reveni în Moldova și de a deschide salonul meu personal de manichiură. Mi-a reușit! A devenit unul popular, cu venit bun (l-am vândut deja).

Între timp m-am căsătorit. Cu Andrei am făcut cunoștință la mine acasă, când am invitat niște prieteni la cină și a venit cu ei. Nu-mi plăcea, era modest și rușinos, eu însă cea mai activă. Dar a început să-mi facă curte, mă ajuta cu treburi casnice și cu salonul, e un bărbat adevărat, într-o lună mi-a propus să plec cu el în Franța și pe vârful Turnului Eiffel mi-a propus să fiu soția lui. Eu am acceptat, nu sunt sigură că-l iubeam, dar am analizat din toate punctele de vedere și m-am căsătorit „cu cap”. Andrei e un tată și un soț minunat. Are multe calități bune care m-au făcut să spun „DA” , care vreau să le văd la copilul meu, e serios și responsabil. Mă iubește și era flexibil, acceptă orice propunere de a se schimba și de a fi pe placul meu! Dar cea mai tare fază era că ambii vroiam un bebe! Pe 20 martie, când relația noastră a împlinit exact un an, s-a născut Lily. Nu vrem să fie afectată de societatea noastră, am hotărât să o ducem în Marea Britanie și să-i oferim alte posibilități! Ei și celor 3-4 copii pe care planificăm să-i avem!

C.: Ce spun soțul tău, părinții despre postările tale? Când nu au fost de acord cu cele spuse de tine?

L.B.: Bărbații mei nu se implică, doar fratele mă susține și îmi mai dă sfaturi, cu el facem dezbateri pe orice temă și el îmi inspiră încrederea cu care fac acest vlogging.

lena burlacu

C.: Devii tot mai cunoscută. Ce atitudine ai față de popularitate?

L.B.: Față de popularitate sunt indiferentă, îmi place că mă salută lumea prin parcuri, mulți însă îmi dau sfaturi pentru a deveni „vedeta corectă” și toate aceste sfaturi sunt total diferite. Nu înțeleg de ce oamenii cred că viziunea lor e cea mai corectă! Și că ar trebui să fiu așa cum le este pe plac lor? Odată ce am devenit populară peste noapte cu felul meu de a fi, cred că am eu un farmec care nu-l voi schimba pentru câteva sfaturi atâta timp, cât 28 de mii la ziua de azi, spun LIKE! Nu sunt perfecțiunea pe pământ! Am de învățat multe și de acumulat experiență, vreau să devin o bătrână înțeleaptă care nu se va implica în viața tinerilor cu idei „retro”!

C.: Ce-ți dorești să obții, de fapt?

L.B.: Nu am avut un scop la inițierea acestei pagini, dar daca s-a adunat lume, sper ca la deschiderea salonului în Londra o să am susținere!

C.: Ce mesaj ai pentru cei care-ți urmăresc pagina?

L.B.: Pentru cei ce mă urmăresc: „Dragii mei, vă mulțumesc pentru susținere și apreciere! Nu sunt în stare să dau lecții de viață nimănui, din propria experiență și din concluziile făcute pe baza cunoscuților mei, fac niște filmulețe care sper să vă distreze, dar și să vă pună pe gânduri, pentru că oamenii cu scaun la cap, nu au nevoie de lecții de viață, au nevoie de exemple prin prisma cărora să tragă concluzii individual!

Pentru că viața fiecărui om e o carte unică cu plusuri și minusuri, cu momente triste și fericite, doar tu și numai tu ești responsabil de fiecare filă a acestei cărți. Străduiți-vă să fiți cât mai corecți, pentru faptele sau cuvintele voastre urâte, oamenii o să vă ierte, dar, conștiința va păstra mereu aceste gânduri care macină, și te autodistrug, fiindcă timpul aduce înțelepciune, dar momentele X nu mai pot fi corectate! Eu sunt deschisă pentru fiecare, dacă are cineva nevoie de un sfat scrie-mi un mesaj privat!”.

C.: Pe termen mediu, ce planuri ai?

L.B.: Pe termen mediu planific să plec, să mă stabilesc la Londra, să cresc copii care să facă gălăgie multă la mine în casă, fiindcă am trăit cu fratele meu într-o liniște mortală în copilărie. De aceea, îmi doresc o casă mare, cu multă lumină și sunet dulce de copii! Și evident o să-i bucur pe dragii mei „scăunei” cu noi filmulețe!

Anastasia Borta

Inapoi la arhiva noutaților