În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, deputatul Iurie Dârda a răspuns la mai multe întrebări legate de politica fiscală și vamală pentru anul 2018, votată de Parlament în prima lectură.

CURENTUL: Dle Dârda, acum câteva zile Parlamentul a votat în prima lectură politica fiscală și vamală pentru anul 2018. Cum vi se pare aceasta?

Iurie Dârda: Când vorbim despre politica fiscală și vamală trebuie să scoatem în evidenţă câteva momente importante. În primul rând, e bine că Guvernul şi Parlamentul au reuşit să se mobilizeze şi să vină cu proiectul politicii fiscale și vamale la timp. Eu vin din mediul de afaceri şi ştiu din proprie experienţă cât de important este să cunoşti din timp principalele reguli de joc pentru anul viitor. Astfel, îţi poţi planifica mai bine afacerea, te orientezi mai bine în ceea ce ţine de preconizatele tranzacţii şi chiar în ceea ce ţine de administrarea mai eficientă din punct de vedere fiscal. Îmi amintesc că am avut ani în care politica bugetar-fiscală, cum se numea pe atunci, era adoptată peste trei-patru luni de la începutul anului şi mediul de afaceri stătea în suspans, era o incertitudine totală şi nu-ţi dădeai seama ce va urma, ce reguli de joc vom avea etc.

În al doilea rând, este foarte important că, în premieră, se pune accentul pe armonizarea legislaţiei fiscale cu cea europeană.

În al treilea rând, nu pot trece cu vederea nici faptul că politica fiscală și vamală are un pronunţat caracter social, ceea ce e bine pentru cetăţeni, şi un pronunţat caracter stimulator, ceea ce e bine pentru oamenii de afaceri.

C: Aţi putea deschide parantezele? De exemplu, ce aveţi în vedere când vorbiţi despre armonizarea legislaţiei fiscale cu cea europeană?

I.D.: Ştiţi, până la această etapă, mult s-a vorbit şi mult s-a făcut pentru preluarea standardelor europene, pentru alinierea Republicii Moldova la regulile de joc europene, integrarea europeană fiind o prioritate naţională pentru Republica Moldova. Dar, spre regret, prea puţină atenţie s-a acordat racordării legislaţiei fiscale la standardele europene, ceea ce pentru mediul de afaceri, în special pentru cei ce se orientează spre modelul de business european, spre parteneriatele europene, este foarte important. Acum, politica fiscală și vamală pentru 2018 prevede şi armonizarea noțiunilor, şi a accizelor, și cotelor de impozitare, şi multe alte lucruri importante. Repet: aceasta se face în premieră, lucru care încă o dată scoate în evidenţă caracterul inovator al politicii fiscale și vamale pentru 2018. Mai ales că se evidenţiază că aceasta e doar o primă etapă din punctul de vedere al armonizării.

C: Vorbiţi de accize, dar unele dintre ele vor creşte, ceea ce nu are cum să nu lovească în buzunarul cetăţeanului…

I.D.: În primul rând, e vorba de creşterea accizelor la produsele din tutun și alcool. Dar nu e ceva nou – aceste accize cresc constant şi creşterea lor e prevăzută de documente strategice pe termen mediu şi lung. În plus, personal consider că, indirect, astfel se îmbunătăţeşte starea sănătăţii publice. Dacă doriţi, este şi un fel de luptă cu nişte vicii extrem de periculoase, care pun în pericol sănătatea populaţiei. Multe boli pornesc anume de la aceste vicii, ceea ce sporeşte morbiditatea. Iar noi şi aşa avem mari probleme la capitolul demografic, ca să ne permitem încă şi o societate afectată de vicii cu urmări grave.

Da, sunt de acord că creşterea accizelor la produsele petroliere, de exemplu, poate afecta oamenii. Dar e o creştere justificată şi inevitabilă. În plus, trebuie să privim lucrurile şi din alt punct de vedere – această creştere va genera venituri în plus la buget, care iarăşi vor putea fi folosite pentru salarii, pensii, indemnizaţii şi compensaţii sociale etc..

C: Ce ați avut în vedere când ați vorbit despre caracterul social şi cel stimulator al politicii fiscale și vamale pentru anul 2018?

I.D.: Vă voi da doar câteva exemple în acest sens: mărimea scutirilor personale din venitul impozabil pentru persoanele fizice va fi majorată cu 6% în anul 2018; scutirea pentru  fiecare persoană întreţinută se va majora de la 2340 de lei la 2520 lei anual; se prevăd noi scutiri fiscale pentru cei care au avut de suferit din cauza avariei de la Cernobîl, pentru participanţii la acțiunile de luptă pentru integritatea Republicii Moldova, pentru victimele represiunilor politice; în premieră, se prevede o metodologie simplificată de calculare a uzurii mijloacelor fixe; producătorii de lapte vor avea dreptul la restituirea taxei pe valoare adăugat; cota redusă a TVA de 8% se va aplica pentru energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată instituțiilor publice etc.

C: Dar nu toate prevederile politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 vor fi surprize plăcute pentru cetăţeni. Spre exemplu, aşa-numitul impozit pe lux…

I.D.: Înţeleg că vă referiţi la impozitarea imobilelor şi automobilelor cu o valoare de peste 1,5 mil. lei. Noutatea este aici doar în cea ce ţine de automobile, căci în ceea ce ţine de imobile acest impozit s-a aplicat şi anul trecut. Drept că în acest an au fost făcute unele modificări în ceea ce ţine de suprafaţă. Dar ceea ce vreau să vă spun este că Moldova nu e unica ţară în care se aplică astfel de impozite. E o practică internaţională, care are la bază principiul solidarităţii sociale: cei care au posibilităţi mai mari, prin contribuţiile lor îi ajută pe cei cu posibilităţi reduse. Iar practica aplicată acum un an în cazul imobilelor a arătat că introducerea impozitului a fost justificată din punct de vedere financiar. Până la urmă, noi nu facem decât să avansăm în preluarea standardelor fiscale şi sociale implementate în ţările dezvoltate.

C: Când credeţi că va fi adoptată politica fiscală și vamală pentru anul 2018?

I.D.: Cred că în săptămânile următoare. Important este că regulile de joc deja sunt clare, iar în noul an vom intra cu ele bine bătute în cuie, adică adoptate.

C: Vă mulţumim!