[ X ]
[ X ]
[ X ]
(INTERVIU) Ion Voluţa: „Primordial este să păstrăm Combinatul și să dăm posibilitate angajaților să lucreze”
19 Februarie

Interviu cu Ion Voluţa, Director general al „TUTUN-CTC”

În 2017 aţi devenit Director general al „TUTUN-CTC”. Ce a însemnat pentru Dvs. numirea în această funcţie?

Pentru mine a fost o provocare. Însăşi venirea la „TUTUN-CTC” a fost o provocare. Mai ales în funcţia de director, ştiind că aici actualmente se impun noi cerinţe, noi tactici şi că îmi asum răspunderea pentru un colectiv numeros.

Totodată, percep funcţia respectivă şi ca pe o mare responsabilitate, or, sunt conştient de rolul important pe care-l are „TUTUN-CTC” din mai multe puncte de vedere: economic, social etc.

Ce obiective aţi stabilit în funcţia de director al „TUTUN-CTC”?

Cel mai important obiectiv, stabilit în funcţia pe care o deţin, este de a păstra Combinatul şi de a continua tradiţia stabilită de decenii. Or, nu e cazul să vă reamintesc, că „TUTUN-CTC” este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Moldova, o întreprindere-fanion, cunoscută în întreaga ţară. De asemenea, când spun tradiţie, nu pot să nu amintesc de acel slogan preluat de la directorul precedent – „Tradiţie, Patriotism şi Calitate”. Acesta este sloganul nostru, în baza lui lucrăm acum şi o vom face şi în continuare.

Care e situaţia actuală a întreprinderii pe care o conduceţi?

O să-mi permit să folosesc în acest context o expresie care-mi place mult: „Stăm în picioare, nu în genunchi”. Asta îmi place să spun de fiecare dată când sunt întrebat despre situaţia la întreprindere. Cu toate provocările pe care le avem, Combinatul este în viaţă şi vom genera şi venituri. Chiar dacă s-au mărit accizele cu 100% în acest an, oricum vom avea profit.

Totodată, vreau să menţionez, că un element primordial este faptul, că am reuşit să păstrăm colectivul. Avem muncitori cu calificare specifică şi chiar dacă ne bate vântul din toate părţile – doar ne clatină, nu ne doboară.

Cum calificaţi situaţia actuală de pe piaţa produselor de tutungerie?

Din păcate, ne confruntăm cu concurenţă neloială. Este cam dificil, dar facem faţă. Acest business este unul specific, este ceva deosebit de ceea ce se numeşte business în general. Orice mişcare pe piaţă este imediat resimţită. Şi vreau să vă spun că sunt fluctuaţii sesizabile. Au intrat pe piaţă mulţi concurenţi, atât locali, cât şi de peste hotare. Avem însă o reţea solidă de distribuţie, ceea ce ne permite să fim încă prezenţi în punctele finale. Comercializăm, practic, în fiecare sat. Acoperim tot teritoriul R. Moldova. E dificil, dar lucrăm, ne descurcăm.

În ce măsură ar trebui să se implice statul pentru susţinerea producătorilor autohtoni, în opinia Dvs.?

Potenţialul fabricii e destul de mare – 9 miliarde de ţigări pe an. Acum producem 750 de milioane-un miliard. Practic 10% din tot potenţialul. Cea mai dureroasă problemă o constituie accizele. Dacă la începutul anului 2011 accizele erau de 6,6 lei plus 12% la volum, astăzi avem 360 lei plus 12%. Cea mai drastică schimbare de situaţie a fost în 2014 când a fost stabilit un nivel de 75 de lei. Din 2015 cota accizelor a crescut de 2 ori pe an – de la 75 la 200 de lei. În vară lui 2017 s-a instituit un acciz foarte mare. Anul trecut el era 60 de lei pentru o mie de bucăţi, anul acesta e de 120 de lei. La anul va mai creşte tot cam pe atâta şi va fi de 260 lei + 3% din volum. Neavând de ales, noi muncim şi mergem înainte. Acesta ar fi fost unicul aspect, unde statul ar fi trebuit să se implice. Dar, după ce ne-am aliniat rigorilor Uniunii Europene, care spun că până în 2025 cota de acciz trebuie să fie de 90 euro pentru o mie de bucăţi, ceea ce ar însemna cam 60 de lei pentru un pachet de ţigări, avem situaţia pe care o avem.

Pe cât de oportună vi se pare ideea privatizării întreprinderii pe care o conduceţi?

Aş spune şi da, şi nu. Noi suntem întreprindere de stat, care a fost totdeauna profitabilă şi ar fi păcat ca statul să o piardă. Privatizarea ar însemna reducerea locurilor de muncă, cei care vor veni vor gestiona întreprinderea în felul lor. Eu aş fi de acord cu privatizarea, dacă s-ar păstra profilul. Avem peste 200 de angajaţi, care au lucrat o viaţă la Combinat. Pentru aceşti oameni, dacă-i scoţi în stradă, va fi ceva ieşit din comun, or, ei au activat o viaţă întreagă la fabrică. Al doilea moment important: din punct de vedere economic, nu este rentabil. Noi plătim taxe la stat. Anul trecut am plătit 177 de milioane, anul acesta până acum avem 126 de milioane plătite. Au fost ani când statul încasa 300-400 milioane de la noi. Sunt de acord cu privatizarea dacă se păstrează profilul, angajaţii. Dar nu sunt de acord cu ideea, că privatizarea trebuie făcută pentru că nu suntem în stare să gestionăm Combinatul. El ar putea încă să înflorească, să genereze profit în continuare. În ultimii ani s-au tot vehiculat informaţii că se va înceta activitatea noastră pentru a privatiza Combinatul, se spunea că, gata, Combinatul moare, că ne privatizează şi se pune lacăt etc. Dar în toţi aceşti ani am adus profit. Toate taxele au fost plătite statului la timp, fără o zi întârziere şi nici la salarii nu au fost reţineri. Şi-atunci, care e logica?

Ce planuri aveţi pentru 2018?

În primul rând, să păstrăm Combinatul. În al doilea rând, să muncim intens pentru asta. Totodată, anul 2018 îl estimăm ca unul foarte greu. Se introduc noi reguli pe piaţă. De la 1 ianuarie intră în vigoare Legea tutunului cu pictogramele pe pachet. Este trasabilitate şi va fi destul de dificil, pentru că noi suntem primii care implementează chestiile acestea în R. Moldova şi ceilalţi se vor orienta după noi. Deja suntem gata pentru 2018, dar cu accizele exagerate care sunt la moment, primordial este să păstrăm Combinatul şi să dăm posibilitate angajaţilor să vină la lucru, să muncească.

Cum vedeţi în perspectivă evoluţia ramurii în care activaţi?

Vorbind de evoluţie, aş vrea să amintesc, că Organizaţia Mondială a Sănătăţii luptă cu fumatul. Acţiunile drastice din acest punct de vedere nu sunt prea bune, dar trebuie să fim optimişti. Şi la începutul anului 2017 era o situaţie similară, ne gândeam să rezistăm măcar jumătate de an, dar am lucrat tot anul şi am căpătat şi profit. De aceea eu zic, că trebuie să ne păstrăm optimismul şi să muncim în continuare.

Sursa: Almanah Politic 2017

Inapoi la arhiva noutaților