Bugetul pentru restaurarea monumentelor istorice și a întreg patrimoniului cultural din țară nu este suficient pentru a realiza obiectivele propuse. În mare parte, granturile partenerilor de dezvoltare sunt de un enorm ajutor. În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, ne-a explicat cu ce se ocupă Agenția, ce surse financiare are, care este rolul acesteia, ce a realizat și ce urmează să realizeze pe viitor.

CURENTUL: Domnule Ștefăniță, de când dețineți funcția de Director al AIRM, ce s-a schimbat la capitolul patrimoniu cultural la nivel național?

Ion Ștefăniță: Consider ca multe lucruri sau întâmplat. Dacă aș face o retrospectivă la această perioadă de când reprezint această instituție, aș putea enumera mai multe obiective realizate și anume: echipa instituției noastre a fost cei care au lichidat o restanță. În anul 1993, ca anexă la Legea privind ocrotirea monumentelor, a fost elaborat Registrul monumentelor de către AȘM, dar acest Registru nu fusese publicat în Monitorul Oficial. Primul lucru pe care l-am realizat venind la Agenție a fost publicarea acestui Registru. Specialiștii AIRM au tapat în varianta electronică acest Registru (noiembrie – decembrie, 2009), au transmis Ministerului Culturii varianta electronică, și în final, la 2 februarie 2010, cu o restanță de 17 ani, a fost publicat pentru prima dată Registrul Monumentelor RM. Acest Registru este un lucru foarte important pentru a asigura buna funcționare a mecanismului de protejare a patrimoniului cultural-istoric din RM, pentru că, noi la primele sesizări, primele ilegalități constatate pe domeniu, în noiembrie-decembrie 2009, am primit răspunsurile procurorilor: „Publicați-vă Registrul monumentelor în Monitorul Oficial”.

Un alt obiectiv important realizat, a fost faptul că, pentru prima dată de la independență, o instituție a statului specializată pe acest domeniu a evaluat, a reflectat situația reală din domeniu. Acest patrimoniu pe care statul i-a atribuit statut separat de protecție, a început să fie monitorizat, asigurându-i protecția, conservarea-restaurarea și valorificarea lui. La concret, în doar 3 luni (ianuarie-martie 2010) am evaluat cele 977 imobile cu statut protejat din Nucleul Istoric al Chișinăului, am inspectat cele 186 cartiere cu statut protejat. Îmi aduc aminte de acea iarnă geroasă, fiind în sector cu colegii, dar am reușit în scurt timp să facem un prim raport pe situația reală din acest Nucleu Istoric, căruia statul i-a atribuit statut de protecție, dar tot statul nu a făcut nimic pentru a asigura protejarea lui, conservarea, reabilitarea, restaurarea și valorificarea lui. Real noi am constatat o situație catastrofală, un ritm de demolare a câte un monument de arhitectură și istorie pe lună, am constatat peste 255 intervenții degradante în aceste obiective cu statut protejat, am constatat ruine, iar fondul construit putem spune afectat la 80%. La 20 martie 2010, un prim raport a fost prezentat factorilor de decizie.

Am finisat cu evaluarea Nucleului Istoric al Chișinăului, am continuat cu evaluarea după Registru monumentelor, să vedem care este situația în domeniul patrimoniului din toată țara. Imediat din luna aprilie 2010, până în 2014, cu resurse financiare minime, cu resurse umane minime, am reușit să facem o evaluare a situației reale din domeniu, săptămâni întregi de la Nord la Sud, de la Vest la Est, prin peste 900 de localități, am reușit să vedem ce se întâmplă cu monumentele noastre, declarate protejate. Situația e tristă, la fel ca și în Chișinău, doar că dacă în Chișinău constatasem demolarea monumentelor prin acțiune, interes pentru un metru pătrat în centru istoric, atunci în țară cea mai gravă problemă – este că acest patrimoniu degradează, se ruinează prin inacțiune și indiferența ce domină față de acest domeniu. Atrag atenția statul a dat statut de protecție și Conacului Rozetti – Roznovan din Lipcani, Briceni, a atribuit statut de protecție la 5 682 de obiective, iar situația în care le-am găsit, este una tristă, 80% din arhitectura civilă, este în ruine, Conacul Gonata din Zberoaia – numai ruine, Bahmut, raionul Călărași –alte ruine, același tablou la Gura Bâcului, Anenii Noi – Conacul Ianovschi, Drăgălina, sau cel din Saharna – Conacul Apostulopulo, etc..

Un exemplu fericit în această perioadă s-a întâmplat, și aici apare optimismul nostru, că trecem de la inacțiune la acțiune responsabilă. O ruină constatată în 2013, Complexul arhitectural Manuc Bey din Hâncești, care l-am reflectat în campania media – Să salvăm mărturiile trecutului pentru a construi viitorul, demarat în ianuarie 2013, mesajul a fost transmis, mesajul a fost auzit, iar cei care au decis finanțele, au făcut ca primele finanțări europene să ajungă pe destinația acestor ruine, acum la Hâncești avem un proiect exemplu. La Soroca avem proiecte exemple. În Chișinău avem tot mai multe proiecte exemple. Constat că mecanismul de protejare, conservare-restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural-istoric a început să funcționeze. Însăși această instituție, pe care o reprezint, care până în 2009 era doar pe hârtie. În realitate când venisem la Agenție, pe 9 noiembrie 2009, constatasem că funcționari ai ministerului erau angajați și la Agenție, respectiv era o imitație de lucru, randament de muncă – zero. Nici o corespondență, nici un registru de intrare și ieșire a sesizărilor, demersurilor, nimic, respectiv, consider că cea mai mare realizare a fost că am dat suflet unei instituții moarte, iar cei 5 directori care au fost până la 2009 nu au făcut nimic, dovada este prin registrele de evidență a actelor din instituție, nici un proces verbal de constatare, nici o sesizare, nici un eveniment. Privind în retrospectivă pot să o spun că am reușit să cresc acest copil – Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, parte a mecanismului de protejare a patrimoniului din RM. Agenția, în prezent, este recunoscută la nivel național și internațional, alături de noi fiind mereu partenerii de dezvoltare, misiunile diplomatice, cetățenii cu atitudine responsabilă pentru acest domeniu.

C: Puteți face o retrospectivă a monumentelor importante de arhitectură din Chișinău care au fost distruse/restaurate sau sunt pe cale de a fi distruse/restaurate în ultimii, să zicem, 5 ani?

I.Ș.: – Complexul Manuc Bey, ruină până în ianuarie 2013 – șantier de reabilitare/restaurare 2013-2016, finanțare UE.

– Cetatea Soroca, care avea nevoie de consolidări și lucrări de conservare preventivă, a intrat în șantier 2013, – realizată prima etapă de restaurare, redeschisă pe 15 mai 2015, finanțare UE.

– Bijuteria arhitecturală – Biserica Adormirea Maicii Domnului, 5 octombrie 2016 a intrat în șantier, finanțare Ambasada SUA, Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Bunurilor Culturale.

– Liceul Dadiani, azi Muzeul Național de Artă al Moldovei,un șantier de 12 ani, încheiat în 5 octombrie 2016, datorită finanțării venite de la Guvernul României.

– Fosta Bancă orășenească, azi Sala cu Orgă, ruinată până în 2015, șantier demarat la 6 februarie 2016, finanțator – Guvernul României.

Banca orășenească, în prezent Sala cu Orgă, un șantier, un proiect realizat cu susținerea Guvernului României

– La str. Kogălniceanu nr. 63, Fostul sediu al Conducerii Guberniale a Basarabiei, azi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, restaurată cu suportul Băncii Mondiale.

– Casa medicului Tumarchin, str. Pușkin nr.11, azi este amplasat Comitetul Național Olimpic al RM, consolidat – restaurat – valorificat cu susținerea Băncii Mondiale.

Acum avem tot mai multe proiecte coordonate-avizate, Sinagoga, Primăria, Hotelul Suisse, Conacul Rosetti – Roznovan, etc.. Aceste prime acțiuni îmi dă speranța că mecanismul a început să funcționeze, se poate și mai bine și mai multe, dar pentru aceasta trebuie să se implice toți, de la funcționar până la cetățean.

Exemple fericite când fostele monumente ruinate, au fost salvate, valorificate, str. 31 august 1989, nr 103 , Nucleul Istoric al Chișinăului

C: Ce clădiri/monumente din Chișinău sunt în cea mai deplorabilă stare și cum AIRM luptă pe salvarea acestora?

I.Ș.: Moara Roșie – este obiectivul cel mai tist, printre puținele obiective din patrimoniul industrial ce s-a mai păstrat și care merită cu adevărat să fie salvată din ruine. Acolo în perspectivă eu văd un PPP prin care moara să fie atractivă, să fie parte a infrastructurii turistice din Nucleul Istoric al Chișinăului – poate fi și o Vinotecă Națională, un restaurant cu bucătărie națională, dar poate fi și o Școală națională de restaurare, etc.. Lista poate continua cu Capela familiei Ohanovici, din str. Valea Trandafirilor 11, Imobilele din str. Bănulescu Bodoni 16, Conacul familiei Nazarov din str. Columna 110, Casa sculptorului Alexandru Plămădeală din str. București 52, etc., etc..

Ruine ce trebuie reflectate, str. Micle, 11

C: De ce credeți că patrimoniului cultural nu i se acordă atenția cuvenită?

I.Ș.: Problema este în mentalitatea noastră, cu indiferența și inacțiunea ce a dominat, spune faptul că noi nu am conștientizat valoarea acestui patrimoniu pe care l-am moștenit. Nu am înțeles faptul că acest patrimoniu are o valoare economică pe lângă cea istorică, identitară. Din 2009 lucrăm zi de zi, transmitem același mesaj: „Să salvăm mărturiile trecutului pentru a construi viitorul, să facem la fel, așa cum o fac francezii, italienii, chiar și chinezii care sunt prima putere economica la nivel mondial, pentru ei o prioritate este patrimoniul cultural – ca factor de dezvoltare a țării, orașului, satului”.

C: La capitolul buget, pentru AIRM se alocă destui bani?

I.Ș.: Bugetul este unul minim. În 2009 bugetul AIRM era de 580 mii lei, în prezent nu depășește 780 mii lei, aici sunt salariile și asigurarea de întreținere a instituției pentru facturi de apă, energie electrică, termică, etc.. Sunt resursele financiare minime care au asigurat pornirea mecanismului, consider că bugetul trebuie să fie de minim 20 milioane, personalul de 7 unități trebuie triplat. Deși nu suntem, dar statutul de funcționar public trebuie să-l avem. Acum noi lucrăm pentru entuziasm, pentru că ne iubim domeniul de activitate, iar obiectivele fixate, ne face să fim mobilizați mereu spre atingerea lor, indiferent de bugete, statute, etc.. Rămânem optimiști.

C: Aveți careva colaborări cu instituțiile internaționale, proiecte, etc. care ar salva situația patrimoniului cultural, în mică parte, cel puțin?

I.Ș.: Am menționat mai sus despre implicarea partenerilor de dezvoltare. Misiunile diplomatice au fost alături, de la primul an de activitate, colaborarea cu Biroul UNESCO Veneția și Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, care a fortificat activitatea Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, ne-a asigurat cu un sediu reabilitat, str. Sfatul Țării nr. 8, un mobilier cumpărat, echipament elementar care asigurat la evaluarea patrimoniului în decursul acestor ani. Suntem în comunicare și colaborare cu misiunea diplomatică franceză, cu realizarea mai multor acțiuni în comun, a fost semnat și un acord administrativ de colaborare cu ei. Discutăm cu toți de la est la vest, și rezultate sunt, țin doar să le mulțumesc tuturor: polonezilor pentru contribuția lor la conservarea – restaurarea patrimoniul ce are tangență cu patrimoniul polonez din RM, Ambasadei SUA, pentru finanțarea mai multor proiecte la Orheiul Vechi (Băile medievale, conservare, studii de fezabilitate și centrul expozițional). Căușeni – biserica cu frescă, proiect demarat cu 150 mii de dolari. Guvernul României, Banca Mondială și nu în ultimul rând Uniunea Europeană, care în ultimii 5 ani a investit peste 6 milioane de euro pentru acest domeniu.

Conacele Basarabiei, unul din ele cel din Bahmut, conacul Ciolac- Malski, un obiectiv ce trebuie salvat de urgență

C: Chiar și cădirea Primăriei e un fel de centru istoric, dar se pare că are nevoie de restaurare. De ce acest lucru nu se întâmplă?

I.Ș.: Se va întâmpla în curând. În calitatea mea de consilier municipal am solicitat ca în bugetul 2017 să fie alocați bani pentru elaborarea documentației de proiect care va prevedea consolidarea, restaurarea ei. Pe 26 ianuarie 2017 a avut loc licitația, respectiv în termen de 10 luni urma ca Chișinău Proiect să elaboreze această documentație de proiect. Recent, la ședința din 2 noiembrie, la Consiliul Național al Monumentelor Istorice, arhitectul Evghenii Smolin a prezentat Proiectul de execuție spre avizare. Respectiv, în 2018, voi insista și voi solicita ca din bugetul municipal să fie alocate resursele financiare necesare pentru executarea lucrărilor de restaurare, iar la început de 2019 să fim și martorii la un eveniment grandios ce va culmina cu iluminat artistic-nocturn al acestui obiectiv emblematic din inima urbei.

C: În calitate de consilier municipal ce inițiative ați propus Consiliului pentru a schimba situația clădirilor istorice din Capitală?

I.Ș.: Inițiativele propuse au fost parțial acceptate, deși solicitările pe Buget 2017 au fost în valoare de 40 de milioane de lei pentru domeniul patrimoniului cultural. Pe lângă faptul că am solicitat cele 2 milioane de lei pentru documentația de proiect cu referință la restaurarea clădirii Primăriei, au fost acceptate alte 2 milioane de lei pentru finanțarea elaborării documentației de proiect pentru obiectivul cu statut protejat – Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene, din str. București nr.64. Am solicitat finanțare pentru un Conac urban, din str. Columna 130, cu regret din cauza proastei administrații din cadrul Direcției construcții capitale a PMC, acești bani nu au fost valorificați. Solicitări au fost și pentru obiectivele din bd. Ștefan cel Mare nr. 148, fostul Hotel Suisse, pentru havuzurile din Grădina Publică Ștefan cel Mare, etc..

Pentru a schimba lucrurile consider că este nevoie de a porni mecanismul de finanțare la nivel municipal și acest lucru va fi posibil doar prin crearea unei structuri municipale cu responsabilități pentru conservarea-restaurarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural-istoric din Chișinău. Eu pledez la moment pentru crearea Agenției municipale pentru patrimoniu și turism.

C: Dacă statul ar acorda mai multă atenție monumentelor istorice din întreaga țară, credeți că numărul turiștilor ar crește în acest caz? Depinde acest lucru de dezvoltarea turismului în țară?

I.Ș.: Absolut. Acest lucru îl face de secole Republica Franceză, ei au înțeles bine această lecție cu valoarea economică a patrimoniului. În 2013, în Franța, venitul din turism, a fost de 43 miliarde de euro, numărul turiștilor a depășit 63 de milioane, deci bani care au rămas în hoteluri, restaurante, transport și suvenire. Bani care au contribuit la dezvoltarea orașelor și satelor franceze. Un alt exemplu care pot să-l dau, este din una din țările post-sovietice – Georgia. Dat fiind faptul că problema patrimoniului a fost pe agenda însăși a președintelui de țară, au fost făcute investiții enorme pe acest domeniu, ca exemplu, în orașul Kutaisi, au fost investite peste 70 milioane de dolari, în infrastructura turistică, în situl Ahalțichi, în Tbilisi, etc. au fost făcute investiții serioase. Drept rezultat turismul în Georgia în mandatul lui Saakaschvili a crescut de 9 ori. Exemplele pot continua și cu alte țări, dar, totuși, voi face trimitere la un exemplu de la noi din țară, Soroca. De la redeschiderea Cetății, din 15 mai până la 1 octombrie 2015, în doar 5 luni fluxul de turiști, au adus în contabilitatea Muzeului peste 160 mii de lei, este un buget concret. Consider că acest domeniu este unul foarte important pentru a scoate țara din criză, din sărăcie.

C: Ce buget a fost alocat pentru acest an și cum l-ați utilizat? Aveți stabilit și bugetul pentru anul 2018?

I.Ș.: Am dat referință puțin mai sus la buget AIRM – 780 mii lei, salariu meu a rămas același 2 800 lei, specialiștii noștri ridică același salariu destul de mic – 2 mii de lei. Cu referință cum a fost utilizat acest buget, cred că poate fi văzut prin seria proiectelor pe care le-am realizat pe parcursul anului. Cu siguranță nu am fost paraziți sociali care am consumat și nu am făcut nimic pentru țară pentru societate, iar premiul Europa Nostra, cel mai înalt premiu acordat de UE, în 2015, vorbește despre faptul că Agenția a realizat multe cu aceste resurse financiare minime și mai mulți experți europeni. Cu resurse financiare minime, cu resurse umane minime, am reușit să informăm, să sensibilizăm și să dăm soluții pentru ca patrimoniul din RM să fie valorificat, protejat , restaurat . Cum va fi în 2018, vedem, știu că în curând intrăm în reforma instituțională, cu comasări și concursuri de angajare. Sperăm că aceste inițiative să vină doar benefic pentru domeniul patrimoniului cultural din RM.

C: În R. Moldova vin mulți oaspeți de peste hotare, specialiști în domeniul patrimoniului și arhitecturii. Cum văd ei situația patrimoniului nostru comparativ cu cel de peste hotare?

I.Ș.: Da, colaborările noastre cu experții străini, stagiile noastre înafara țării, spune că suntem la zeci de ani distanță față de situația din alte țări. Avem multe restanțe pe evidență, avem nevoie de un Institut al Monumentelor Istorice. Sper eu acest obiectiv se va realiza odată ce noua lege privind protejarea monumentelor istorice, propusă acum consultărilor publice, în curând va ajunge în parlament, să fie încă un pas pentru fortificarea activității noastre și soluționarea mai multor probleme din acest domeniu. În curând, la 17 noiembrie, va fi lansat Proiectul Twinning pentru acest domeniu. Astfel, mentorii noștri, grupul de experți italieni vor fi lângă noi zi de zi pe parcursul anului 2018-2019, proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, și aici iarăși este speranța noastră, că lucrurile evoluează spre bine.

Cu delegația franceză din Saint Etienne, 2015

C: După părerea Dvs., ce ar trebui de făcut pentru ca patrimoniul cultural să aibă o prioritate mai mare în rândul conducerii, dar și a cetățenilor?

I.Ș.: Să fim cu acțiune responsabilă, să ne facem munca zi de zi profesionist, cu multă viziune, onest, să ne fixam planuri de acțiune pe o zi, o lună, un an, astfel ca obiectivele fixate, cu mult efort să fie realizate. Acest lucru se cere de la toți actorii din domeniu, de la toate instituțiile statului, de la persoane fizice și juridice, proprietari și administratori de monumente, dacă toți vom merge într-un singur sens, spre un singur scop, totul poate fi realizat. Voință să fie.

C: Vă mulțumim și vă dorim succese în continuare!

Cristina Parfeni
foto: Ion Ștefăniță, facebook, arhivă personală