[ X ]
[ X ]
(INTERVIU) Ion Perju: O prioritate pentru noi este atragerea tinerilor în sectorul agricol, pentru a iniția afaceri în agricultură, a investi în localitățile rurale
23 Februarie

Interviu cu Ion Perju, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru Almanah Politic 2019

Ce v-a determinat să acceptaţi funcţia de ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului într-o perioadă atât de complicată?

În sectorul agroalimentar multe lucruri se întâmplau aşa cum nu ar fi trebuit şi, având oportunitatea de a îmbunătăţi lucrurile, am decis să accept funcţia de ministru. De asemenea, acceptarea funcţiei de ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a fost o revenire de unde am plecat exact zece ani în urmă, pentru că mi-am început activitatea la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi mi-am asumat provocarea. Or, acesta nu este un Minister simplu – avem trei segmente importante pentru ţară, care se intersectează, dar care şi se confruntă: agricultura şi industria alimentară, dezvoltarea regională şi mediul de care depinde sănătatea şi viaţa oamenilor.

Aţi reuşit deja să faceţi o „inventariere” a stării de lucruri de la Minister? V-a surprins ceva?

O evaluare a situaţiei la zi pe fiecare domeniu, fond naţional gestionat, proiecte iniţiate, documente în derulare era obligatorie, pentru a cunoaşte realităţile, a informa populaţia care aşteaptă îmbunătăţiri pe fiecare sector şi a identifica corect priorităţile pentru a reuşi realizarea lor. De asemenea, din prima zi în funcţia de ministru, au început să bată la uşă primarii care prin proiecte au solicitat finanţări din Fondul Ecologic Naţional (FEN) sau Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională. Pentru a le putea răspunde la întrebări am solicitat o informaţie a proiectelor şi resurselor la zi.

Nu am fost surprins să observ lipsa de cadre în instituţie, pe unele subsectoare munceşte un singur om sau chiar nici unul. Spre exemplu, la FEN, unde au fost aprobate peste 300 de proiecte, munceşte un singur om!

Care e starea actuală generală a agriculturii în RM?

Spre marele meu regret, starea de lucruri în unele subsectoare ale sectorului agroalimentar al tarii este, dacă ar fi să oferim calificative, de la dezastruoasă la bună. În anul 2009, când am plecat de la Minister, Moldova era o ţară net exportatoare pe segmentul produselor agroalimentare, astăzi, după 10 ani, Moldova ca şi o ţară agrară, importă de două ori mai multe produse agroalimentare decât exportă. Ne-am transformat într-o ţară exportatoare de materie primă, mă refer la cereale, porumb, seminţe de floarea soarelui şi importăm produse cu valoare adăugată sporită: carne, produse lactate, conserve, diverse produse de băcănie etc., produse pentru fabricarea cărora avem un potenţial enorm în ţara noastră. Sectorul producţiei de origine animală, carne şi lapte, a fost delăsat complet şi se afla într-un declin continuu, iar statul în loc să valorifice potenţialul de producere autohtonă, a facilitat la maximum importul de produse de origine animală.

Într-o stare degradată este şi sistemul de irigaţii, fără de care, în contextul schimbărilor climatice, nici nu poate fi vorba de o agricultură competitivă. Dacă la începutul anilor ‘90 în Moldova erau irigate peste 330 mii ha de teren agricol, în prezent, sunt irigate puţin peste 25 mii ha, chiar dacă după implementarea programului Compact, au fost reabilitate 11 sisteme centralizate de irigare.

Cu referire la implementarea tehnologiilor moderne, în special înnoirea patrimoniului plantaţiilor multianuale, sectorului vitivinicol şi dezvoltare la general a businessului agricol, putem spune cu fermitate că lucrurile sunt în continuă dezvoltare, asta se datorează programelor de subvenţionare, programelor de granturi, facilitării schimburilor de experienţă a producătorilor autohtoni cu cei din ţările dezvoltate în segmentul agricol, înfiinţării grupurilor de producători, acces la pieţe de desfacere a producţiei etc.

Referitor la rezultatele anului agricol 2018-2019, putem menţiona că a fost unul puţin dificil, dar care nu se va diferenţia tare de anii viitori şi aici mă refer la schimbările climatice care au un impact negativ direct. Cu toate acestea, cu referinţă la semănăturile de toamnă, suprafeţele respective au înregistrat o scădere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În particular, suprafaţa însămânţată cu grâu de toamnă este de aproximativ 320 mii ha (330 mii ha în 2018), orz de toamnă – 42 mii ha (45 mii ha), rapiţă de toamnă – 32 mii ha (36 mii ha). Din cauza deficitului de precipitaţii, agenţii economici n-au avut posibilitatea de a prelucra terenurile şi de a efectua semănatul culturilor de toamnă conform planurilor stabilite. Unele gospodării au reuşit să facă lucrul acesta şi să intre în perioada optimă de însămânţare.

Care sunt cele mai grave probleme de mediu şi cum pot fi ele soluţionate?

Sistemul de monitoring al calităţii aerului din ţară este învechit, nu se colectează date reale şi corecte privind calitatea aerului, astfel fiind imposibilă evaluarea nivelului emisiilor de la surse şi informarea populaţiei privind calitatea aerului în timp real. Este necesară achiziţionarea unui laborator mobil pentru monitoring-ul aerului atmosferic şi dezvoltarea reţelei staţiilor automate de monitorizare continuă a calităţii aerului. Atestăm lipsa infrastructurii moderne şi automatizate de monitorizare a calităţii mediului (a apelor, a aerului, a solului), pentru a dezvolta sistemul de monitoring al biodiversităţii şi ariilor naturale protejate de stat, pentru a crea şi a gestiona sisteme informaţionale şi baze de date privind calitatea mediului, gestionarea deşeurilor, emisiile de poluanţi ş.a. De asemenea, starea dezastruoasă a staţiilor de epurare sau lipsa lor duce la poluarea apelor de suprafaţă îndeosebi în bazinele râurilor mici, exemplu pot servi râurile Răut, Bâc, Cogâlnic, în valea cărora se află mai multe localităţi urbane şi rurale unde sistemele de epurare a apelor uzate sunt într-o stare deplorabilă. O prioritate în domeniul managementului integrat al resurselor de apă ar fi elaborarea unui master plan la nivel de ţară pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, ce ar stabili investiţiile ce urmează a fi făcute în sector.

Totodată, este necesar de finalizat reforma sectorului forestier şi Planul naţional pentru extinderea vegetaţiei forestiere, inclusiv de modernizat echipamentele şi utilajele cu destinaţie silvică (cele din dotare sunt de producţie sovietică, cu o vârstă medie de utilizare de mai mult de 30 de ani). De asemenea, este necesară reabilitarea ariilor naturale protejate de stat, care se află într-o stare dezastruoasă.

În domeniul gestionării deşeurilor, este prioritară iniţierea dezvoltării infrastructurii de gestionare integrată a deşeurilor conform studiilor de fezabilitate elaborate de partenerii de dezvoltare BEI, BERD pentru construcţia a 3 depozite regionale şi reţelelor de colectare separată a deşeurilor, lucru ce a fost tergiversat.

Este prioritară şi inventarierea zăcămintelor de substanţe minerale utile solide de pe teritoriul Republicii Moldova pentru protejarea mediului înconjurător.

La ce etapă e dezvoltarea regională în RM?

Dezvoltarea regională continuă a fi o politică eficientă a statului, care asigură realizarea principalelor obiective de dezvoltare a ţării şi contribuie semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor. Un capitol special privind dezvoltarea regională este prevăzut şi în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Până în prezent politica de dezvoltare regională s-a axat mai mult pe implementarea iniţiativelor, programelor şi proiectelor ce contribuie la diminuarea disparităţilor dintre regiuni.

Proiectele de dezvoltare regională sunt finanţate din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi din sursele partenerilor de dezvoltare, iar în procesul de implementare al acestora sunt implicate atât instituţiile la nivel central, cât şi cele din regiune şi autorităţile publice locale. Însă, potenţialul de implementare a proiectelor este mai mare decât mijloacele financiare disponibile în bugetul statului. În acest sens, sunt necesare mecanisme ce ar permite cofinanţarea proiectelor de dezvoltare regională din diferite surse. Suntem recunoscători partenerilor de dezvoltare, care acordă granturi de mai multe zeci de milioane de euro pentru proiectele de infrastructură şi îmbunătăţire a serviciilor publice.

Totodată, experienţa de-a lungul anilor a demonstrat că este necesară o nouă abordare pentru a depăşi provocările.

În context, cu suportul partenerilor de dezvoltare şi a experţilor naţionali şi internaţionali, am demarat procesul de elaborare a unor documente de politici, care vor asigura o abordare conceptuală nouă a politicii în domeniu, apropiind-o de practicile internaţionale. Este vorba de elaborarea politicii publice „Dezvoltarea urbană”, despre o „Noua paradigmă a politicii de dezvoltare regională”, despre „Revitalizarea zonelor urbane”, elaborarea Regulamentelor de funcţionare a instituţiilor de dezvoltare regională şi altele.

Ce priorităţi aveţi pentru perioada următoare?

Să contribuim la dezvoltarea unui sector agricol din ce în ce mai competitiv, mai atractiv, să creăm facilităţi de acces la sursa de apă potabilă şi canalizare pentru cetăţenii noştri, să îmbunătăţim serviciile publice locale, să oferim oportunităţi de dezvoltare a mediului rural, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai la sate, dar şi să îmbunătăţim situaţia în domeniul protecţiei mediului, în domeniul forestier, pentru că, aşa cum am spus, de mediu depinde sănătatea şi viaţa oamenilor.

O altă prioritate este atragerea tinerilor în sectorul agricol, pentru a iniţia afaceri în agricultură, a investi în localităţile rurale.

Ce aşteptări aveţi de la 2020?

Să avem sănătate, izbândă şi stabilitate!

Almanah Politic 2019

Inapoi la arhiva noutaților