În Republica Moldova se desfășoară campania de imunizare „Vaccinarea în satul tău”, destinată locuitorilor din mediul rural. Astfel, de la începutul lunii august până în prezent, au fost organizate mai multe activități în șapte raioane ale țării, cu scopul de sensibiliza populația să se vaccineze. Mai multe detalii despre acest proiect, dar și despre situația epidemiologică din țară am discutat cu Inga Pasecinic, directoarea Centrului de strategii si politici de sanatate, în cadrul unui interviu pentru CURENTUL.

CURENTUL: Doamna Inga, povestiți-ne despre campania de promovare a vaccinării prin sate. În ce constă aceasta?

Inga Pasecinic: Este o campanie de promovare și stimulare a vaccinării în zona rurală, de sprijinire a persoanelor care doresc să se vaccineze și de facilitare a accesului la vaccinuri și centre de vaccinare. În această campanie ne-am propus să vizităm 24 de raioane, respectiv, lunar alegem câte cel puțin șase raioane, cu rata cea mai joasă de vaccinare și în primul rând mergem acolo. Deci nu doar în raion, dar și în centrele de sănătate cele mai problematice și localitățile afiliate. Ceea ce înseamnă că vizităm minim șase centre și minim 12 sate.

Acolo interacționăm atât cu profesioniști din domeniul sănătății, asistenți medicali, medicii, instruindu-i în tehnici de comunicare pentru a promova vaccinarea. Este mai mult un aspect de marketing social, vorbim mai puțin despre statistici sau tipuri de vaccin, cu toate că avem cu noi în echipă epidemiologi care pot răspunde la orice întrebare.

Totodată, în cadrul campaniei echipa discută nu doar cu lucrătorii medicali. Dacă aflăm de înainte că în localitate este o reticență a lucrătorilor din școală sau grădiniță, atunci neapărat întreprindem o discuție cu ei.

De asemenea, în activitățile noastre sunt atrași și reprezentanții cultelor religioase. Ceea ce am învățat de la colegii din străinătate, care au mai multă experiență în a promova și a implementa campania de vaccinare, este că cea mai bună tactică ar fi să abordăm anume pătura de populație indecisă, pentru că cei care au vrut să se vaccineze au făcut-o deja, cei care nu doresc, nu o vor face oricât nu i-am convinge, însă categoria celor indeciși ar putea să fie influențați și convinși în a se vaccina, din acest motiv lucrăm cu ei preponderent.

Totodată, avem și un autocar al sănătății, care difuzează permanent două spoturi audio, anunțuri, iar oamenii interesați se pot apropia pentru a discuta direct cu o parte din echipa noastră și să primească asistență medicală primară.

C.: De ce ați ales drept țintă anume localitățile din mediul rural?

I.P.: Am ales mediul rural din motiv că cetățenii de acolo sunt mai puțin informați la capitolul vaccin, modul de viață sănătos, etc.. Totodată ratele de vaccinare, care sunt prezentate săptămânal de către ANSP, vorbesc despre faptul că anume în mediul rural există o reticență și o indecizie a populației în a se vaccina.

C.: Ce localități ați reușit să vizitați până acum și care sunt următoarele obiective?

I.P.: În ultimele 5 săptămâni am vizitat șapte raioane: Anenii Noi, Ștefan Vodă, Nisporeni, Cantemir, Briceni, Fălești și Cahul.

La fel, în luna septembrie ne propunem să vizităm alte șase raioane. Acestea sunt selectate în funcție de rata de vaccinare – alegem raioanele cu rata cea mai mică. Etapa imediat următoare vizează UTA Găgăuzia, și anume localitățile Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești, unde numai 10% din populație este vaccinată. De asemenea, vom efectua câteva vizite în centrul și nordul Republicii.

C.: Ați înregistrat o creștere a ratei de vaccinare în localitățile pe care le-ați vizitat?

I.P.: Noi calculăm zilnic datele. De obicei vizităm două-trei localități la rând în același raion, și sigur că în momentul vizitei noastre, aș remarca o creștere a cazurilor de vaccinare, comparativ cu alte zile.

C.: Care sunt prognozele Dvs. referitor la procesul de vaccinare în Republica Moldova?

I.P.: Ținta ar fi 70% pentru a crea o imunitate colectivă. Sper că în decurs de patru luni vom atinge această cifră, însă nu sunt atât de optimistă.

C.: Ați menționat într-un interviu anterior că al patrulea val de Covid-19 va fi lupta celor nevaccinați. Situația de acum demonstrează acest fapt?

I.P.: Demonstrează. Desigur, există infectări și în rândul celor vaccinați, însă ei fac forme ușoare ori sunt asimptomatici. Nu cunosc persoane vaccinate în terapie intensivă sau în spitale. Au fost câteva cazuri, însă aceștia au recunoscut până la urmă că certificatul de vaccinare a fost unul fals.

C.: Totuși, care categorii de vârstă sunt mai vulnerabile în fața tulpinii Delta?

I.P.: Valul patru, pe lângă faptul că e lupta celor nevaccinați, mai este și lupta copiilor. Deja sunt înregistrate multe cazuri de bebeluși, cu vârsta până la un an, care au dezvoltat pneumonie în câteva zile. Dacă anul trecut spuneam că sunt recunoscătoare acestui virus pentru că ne cruță copiii, din păcate, odată cu venirea noului val, situația s-a schimbat. Un număr mare de copii se infectează, iar ei vin din familii total nevaccinate.

C.: La final ați putea să ne spuneți ce consecințele de lungă durată a provocat pandemia asupra sistemului medical din Republica Moldova, dar și asupra oamenilor?

I.P.: Ce ține de domeniul de sănătate, îi văd fortificat și aș putea spune că spitalele noastre niciodată nu au fost atât de bine dotate cu echipamente de protecție și alte dispozitive importante. Acum dispunem și de aparate ECMO 3, cunoscute ca „plămâni artificiali”, la care înainte nici nu puteam visa. Astfel, cu susținerea partenerilor străini au fost foarte bine echipate instituțiile medicale, dar și asistenții medicali au fost instruiți la un nivel superior.
O altă consecință a pandemiei ar fi pierderea multor colegi, inclusiv din asistența medicală primară. În contextul crizei resurselor umane pe care o avem, a fost foarte dureros să pierdem medicii. Ei sunt puțini și fac față cu greu condițiilor actuale.
Totodată, pandemia ne-a învățat să ne spălăm pe mâini și să fim mult mai atenți față de sănătate, față de condițiile sanitare atât în instituțiile medicale, cât și în transport sau acasă. Eu văd această situație ca un moment pozitiv, care a venit să ne învețe anumite lecții.

C.: Mulțumesc!

Doina Buruiană