Interviu cu Inga Grigoriu, deputat al Platformei „Demnitate și Adevăr”, pentru Almanah Politic 2020

Doamna Grigoriu, cum a fost anul 2020 pentru Dvs. ca deputat?

În primul rând, în orice activitate exercitată în corelație cu Statutul Deputatului în Parlamentul R. Moldova, m-am ghidat de art.15 al Statutului, prin care deputatul este obligat să respecte cu stricteţe Constituţia, legile, normele etice şi morale, să fie demn de încrederea alegătorilor, să își îndeplinească obligaţiile civice, să servească drept exemplu pentru societate.

În al doilea rând, anul 2020 a fost unul plin de provocări, mai ales mă refer la năpasta fără precedent – pandemia de COVID-19. Lunile de primăvară ale anului au decurs în mare parte în autoizolare, dar și în acele condiții încercam să îmi îndeplinesc atribuțiile, fiind mereu pe fir și reacționând la cerințele oamenilor. Apropo, mi-a fost foarte greu să suport această perioadă, tocmai că eram obișnuită cu contactul direct cu cetățenii.

În al treilea rând, evenimentele nefaste de pe arena politică, când anumiți deputați migrau dintr-un grup de interese spre altul, astfel schimbând voința inițială a cetățenilor, ne-a marcat profund și ne-a decepționat totodată. Or, această legislatură, fiind croită după voia și placul lui Plahotniuc și Dodon, nu a întârziat să creeze breșe regretabile în parlamentarismul Republicii Moldova. Astfel, au fost demonstrate temerile noastre anterioare cu privire la sistemul mixt – statul nostru nu este pregătit pentru un astfel de sistem de vot, care a și venit cu efectele sale negative.

Trecerea la sistemul proporțional, votat în 2019, a rezolvat problema pe viitor, dar nu și cea a componenței actuale din Legislativ. De aceea, dezamăgirile societății privind activitatea instituției principale – Parlamentul – ne-au afectat și pe noi, cei din fracțiunea Platformei DA, fiind aruncați în aceeași oală, deopotrivă cu cei nedemni de statutul de ales al poporului. Iar acest fapt m-a durut enorm.

Care trei reuşite ale Dvs. din 2020 le-aţi putea scoate în evidenţă şi de ce?

La prima vedere, din opoziție, s-ar părea că nu poți obține multe lucruri palpabile pentru cetățeni. Dar asta doar în cazul în care nu ești destul de sonor, insistent și perseverent. În plus, inițiativele legislative, oricât de calitative ar fi, sunt greu de inclus pe ordinea de zi a ședințelor în plen și chiar și în comisii. Dar, în pofida acestor impedimente, am reușit să ne consolidăm în cadrul echipei noastre, să delimităm bine sarcinile, să ne concentrăm pe necesitățile reale ale cetățenilor și să perseverăm în promovarea unor proiecte ale Platformei DA. Și aici nu pot să nu remarc efortul colegului nostru, Alexandru Slusari, președinte al fracțiunii parlamentare a Platformei DA, vicepreședinte al Parlamentului și al Platformei Demnitate și Adevăr. Cred că astfel am devenit una dintre cele mai bune și eficiente echipe din Parlament, urmărind, în primul rând, interesul național.

O altă reușită a fost proiectul de hotărâre cu privire la instituirea comisiei parlamentare de anchetă, denumită generic Laundromat. Deși, de la înregistrare până la prezentarea proiectului în plen au trecut mai mult de 10 luni, datorită efortului comun al fracțiunii noastre și al intuiției, până la urmă am reușit.

Printre reușite mai enumăr și colaborarea cu aleșii locali, în urma căreia am înaintat mai multe inițiative legislative ce vizează autonomia locală și descentralizarea reală și nu mimată. Vizitele în teritoriu, întâlnirile cu primarii și consilierii, m-au ajutat să înțeleg problemele localităților noastre per ansamblu și unde anume este necesar de a interveni în cadrul legislativ. Pun un accent deosebit pe aceste vizite, deoarece, în cele mai dese cazuri, problemele oamenilor încep la nivel local, iar primăriile, având un buget auster, se descurcă greu în a oferi un trai mai confortabil locuitorilor săi sau a atrage agenții economici pentru a crea locuri de muncă în comunitățile noastre.

La ce proiecte aţi lucrat în 2020 dar nu aţi reuşit încă să le promovaţi şi le treceţi pentru 2021?

Unul dintre proiectele la care țin foarte mult este readucerea Fondului Național de Dezvoltare Regională la forma sa inițială, astfel încât regiunile noastre, prin predictibilitate, să își poată planifica și pune în agendă proiectele sale de dezvoltare. Se știe că Uniunea Europeană și-a pus temelia anume prin implementarea proiectelor de anvergură regională, oferind suport statelor în dinamizarea etapelor de dezvoltare și îmbunătățire a condițiilor de trai pentru cetățenii săi. După același principiu, în 2006, R. Moldova a adoptat Legea privind Dezvoltarea Regională, însă, procesele la noi decurg destul de anevoios, unul dintre factori fiind și subminarea, subfinanțarea FNDR în toți acești ani.

Un șir de alte proiecte la care am lucrat țin de suplinirea bugetelor locale. Noi, Platforma DA, mereu am pledat pentru autonomia locală, iar descentralizarea adevărată reprezintă unul dintre dezideratele noastre. Având la activ inițiativa legislativă adoptată cu efortul Platformei DA în 2019, prin care bugetele locale au fost majorate cu peste 680 milioane de lei, în 2020, în calitate de coautor am înaintat un nou proiect, menit să crească bugetele locale cu circa 900 milioane de lei. Mai mulți bani la primării înseamnă iluminat stradal, drumuri locale, școli și grădinițe reparate, locuri de agrement și condiții prielnice pentru a atrage cât mai mulți agenți economici, generatori de locuri de muncă și venit suplimentar la bugetul local.

Alt proiect ține de taxele locale pentru resurse naturale, care ar fi contribuit la restabilirea echității între bugetele APL de nivel I și II. Acest proiect a fost inclus de mai multe ori pe ordinea de zi a ședințelor în plen, dar, din cauza confruntărilor politice și a intereselor majorității informale PSRM și „Șor”, nu s-a ajuns până la dezbatere. Păcat, căci primăriile, de pe teritoriul cărora se extrag resursele naturale, l-au așteptat cu mare nerăbdare.

În general, ce priorităţi veţi avea ca deputat în continuare?

Interesul cetățeanului va prevala și în continuare, indiferent de luptele politice care se dau în Parlament. Este regretabil că unele forțe au uitat pentru ce au fost delegați în forul legiuitor, demonstrând în acești aproape doi ani doar interese înguste, personale sau strict de partid, ignorând total nevoile reale ale oamenilor. Dezbinarea și divizarea societății pe agende false au scăzut dramatic încrederea cetățenilor în instituțiile statului, poziționându-le la cotele cele mai mici în clasamente, contribuind astfel la exodul masiv al populației, pierderea forței de muncă aptă să contribuie la crearea unei economii bazate nu doar pe consum, dar și pe investiții. În același timp, încă nu am epuizat energia străzii, cea care m-a propulsat în Parlament, iar lupta pentru o justiție corectă și echitabilă continuă. Or, ne-am convins că instituțiile menite să supravegheze respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, a dreptății și a legii egale pentru toți – nu funcționează! Avem o procuratură pierdută în izolare corporatistă, judecători părtinitori, avem dosare politice, cusute cu ață albă, corupție endemică, cu rădăcini împlântate în trecut. Nu vom putea obține un trai mai bun la noi acasă, dacă deputații, chiar și cei din viitorul Parlament, nu vor înțelege că ei sunt garantul dezvoltării statului, iar greșelile lor ne costă pe toți deopotrivă.

Ştim că sunteţi unul din puţinii deputaţi care se află în contact permanent direct cu cetăţenii. Cum apreciază oamenii activitatea deputaţilor? Ce aşteptări au de la ei?

Oamenii au așteptări directe de la deputați, începând cu lucruri esențiale – pensii și salarii decente, locuri de muncă, confort și siguranță în localitățile lor, până la o justiție corectă. Discutând cu cetățenii, văzând atâta dezamăgire și neîncredere în ziua de mâine, este firesc să dai dreptate și tinerilor, și celor mai în vârstă, că de situația catastrofală în care se află R. Moldova este direct responsabilă clasa politică.

Dar, mă bucură faptul că eu sunt printre deputații din acest Parlament, puțini, e adevărat, care poate merge sincer la oameni să le vorbească, privindu-i în ochi – la piețe, la colț de stradă, în transport public, la audiențele cetățenilor, la întruniri. Mă bucur că de multe ori întâlnesc în privirile conaționalilor mei înțelegere și speranță că, totuși, vom reuși, iar dreptatea nu-i la fundul mării. Precum spuneam și anterior, oamenii văd totul, analizează și îți spun verdictul. De aceea este atât de important ca ei să te vadă că ești și ai rămas unul dintre ei, iar fotoliul moale de la Parlament nu ți-a schimbat esența.

Se întâmplă când, despre micile victorii nu putem vorbi, deoarece ele țin de rezolvarea problemelor particulare ale cetățenilor care ni se adresează. Astfel de zile, când știi că ai contribuit la un zâmbet, la o piatră scoasă de pe umerii cuiva, sunt cele mai luminoase. Iar un simplu mulțumesc spus sau scris în privat este mai prețios decât orice decorație.

Personal, am nevoie în permanență de energia oamenilor, de interacțiune directă. Chiar și discuțiile pe un ton mai ridicat te responsabilizează, poate chiar cel mai mult. În urma acestor întrevederi, mi se întipăresc în memorie privirile, fețele, mâinile celor cu care discut. Fără de aceste detalii de expresie importante este greu să înțelegi destine și ce ai de făcut în continuare.

Pentru Moldova, în general, cum credeţi că a fost anul politic 2020?

Un an marcat de alianțe ciudate, ce au scos în vileag interesele din umbră ale unor sforari. Un an în care politicienii, preluând vechile metehne și obiceiuri, s-au dedat, fără noimă, populismului și creării unor agende false care mai mult au dezamăgit și chiar învrăjbit cetățenii între ei, decât au contribuit la bunăstarea lor. Nimic nou – așa a fost dintotdeauna în acești ani de independență.

În același timp, nu pot să nu remarc aici influențele străine ce au contribuit la formarea percepțiilor și, din nou, au subminat libertatea cetățenilor noștri de a alege după propriile convingeri, trecându-i prin sită pe toți acei care pretind la votul popular. Prin activitatea de o lună a Comisiei Laundromat, am avut acces la multe detalii ascunse de opinia publică și cele aflate nu doar că m-au întristat, dar m-au decepționat profund. Astfel am înțeles că suntem încă departe de o democrație veritabilă și autentică, așa cum ne dorim. Or, Laundromatul nu înseamnă doar transferurile dubioase de bani în proporții colosale, dar și poziția jurisdicțiilor străine în care au intrat acești bani murdari, modul de utilizare a acestor resurse financiare, ele ajungând chiar și până la cheremul unor puternice influențe politice.

La ce ar trebui să ne aşteptăm în 2021?

Atâta timp cât avem o Procuratură Generală ce nu își îndeplinește atribuțiile, judecători corupți și părtinitori, nu ne putem aștepta la mari schimbări în domeniul politic. Chiar de vor fi alegeri parlamentare anticipate, ele nu vor soluționa principala problemă a statului nostru – penali ajunși prin votul direct al cetățenilor în cea mai importantă instituție a statului. Nu cred că noua componență a Legislativului va oferi în totalitate o garnitură de oameni integri, dedicați intereselor naționale. Mai grav este că, prin minciună și populism, ei, noii aleși, ar putea veni într-o proporție covârșitoare și vor legitima mai pregnant acele alianțe, care astăzi ni se par oribile.

Mai nutresc o speranță că nu este totul pierdut, că oamenii sau, cel puțin, o parte bună dintre ei, vor analiza foarte bine lucrurile și ne vor înțelege pe noi, cei puțini, care luptăm pentru adevăr și lege.

Cred în determinarea echipelor Platformei DA din teritoriu și în dorința lor enormă de a schimba lucrurile din țara noastră. Pe toți ne caracterizează implicarea și responsabilitatea pe care o avem față de oamenii care ne-au delegat în Parlament, în consiliile locale sau în fruntea primăriilor.
În același timp, mai sper că mass-media își va direcționa puterea mai mult spre interesele cetățenilor și spre nevoile acestui stat.

Lupta continuă!