Președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Gheorghe Duca, a vorbit în cadrul unui interviu, pentru CURENTUL, despre cum a fost anul 2016 pentru instituția pe care o conduce, ce rezultate a obținut comunitatea științifică, cum au fost depășite anumite probleme, dar și care sunt planurile AȘM pentru anul 2017.

CURENTUL: Prin ce a fost însemnat anul 2016 pentru Academia de Științe și pentru Dumneavoastră ?

Gheorghe Duca: Anul 2016 a fost marcat de jubileul cvadruplu pe care la consemnat țara noastră. Împreună am sărbătorit 25 de ani de Independență a Republicii Moldova. Cu acest prilej, la Academia de Științe,  a fost invitat, în cadrul lecturilor academice, Președintele Nicolae Timofti.

Totodată, în anul 2016, comunitatea științifică a consemnat aniversarea a 70-a de la fondarea primelor institute academice, 55 de ani de la fondarea Academiei de Științe și 5 ani de la prima Asociere la Spațiul European de Cercetare. Cu această ocazie, am organizat, în premieră, o sărbătoare inedită cu participarea întregii comunități și publicului larg la Complexul Etno-cultural „Vatra”. Au participat peste 1500 de persoane, care au interacționat cu știința și cercetătorii, s-au delectat de bucate alese și muzică bună. Am plecat de la modalitatea tradițională de a organiza jubileul doar în cadrul unei adunări a membrilor Academiei și am optat pentru evidențierea deschiderii noastre față de societate.

Anul acesta am lansat o serie de publicații cu accent deosebit pe descoperirile și inovațiile savanților moldoveni și rezonanța acestora. Actualmente, sunt 16 la număr și ne propunem să o continuăm pe viitor.

În anul 2016 au fost trasate și analizate rezultatele din programul precedent al Uniunii Europene pentru știință – PC7, în cadrul căruia Moldova s-a situat pe primele poziții după performanță.

Au fost depuse 338 de propuneri, dintre care Comisia Europeană a aprobat 58. Contribuția Comisiei Europene pentru proiectele aprobate a depășit de patru ori cotizația de participare. Cercetătorii noștri au adus în țară finanțări de peste 3,5 mln euro. Având în vedere rezultatele din PC7, raportându-le la numărul de locuitori ale statelor Parteneriatului Estic, constatăm că Republica Moldova este mai activă decât Armenia și Georgia, de două ori mai activă decât Belarus, de trei ori mai activă decât Ucraina și de opt ori mai activă decât Federația Rusă și Azerbaidjan.

În Programul Orizont 2020, în ultimii doi ani, demonstrăm o performanță la fel de bună. Au fost depuse 215 propuneri, dintre care Comisia Europeană a aprobat 20, cu o cotă de finanțare de aproape 3 mln euro.

Avem o participare impunătoare anul acesta în programele bilaterale. Spre exemplu, în Apelul comun cu România au fost depuse peste 300 de propuneri, dintre care au fost selectate 25 de proiecte câștigătoare.

Alături de 300 de orașe europene am sărbătorit Noaptea Cercetătorilor, care a implicat participarea întregii comunității științifice, a tuturor institutelor de cercetare și universităților care au fost prezente și au interacționat cu publicul larg. Am desfășurat concursul Science Slam, pentru tinerii cercetători, care anul acesta s-a remarcat prin prezentări extrem de creative și ingenioase, prezentând rezultatele cercetării tinerilor.

C.: Ce rezultate a obținut comunitatea științifică în 2016?

G.D.: Comunitatea științifică a produs rezultate însemnate atât cuantificabile, cât și cele care demonstrează excelența în cercetare.

În premieră pentru Republica Moldova a fost descoperit și confirmat, prin metode de biologie moleculară, un nou agent de parazitoze sanguine la animale și om –  Babesia  venatorum. Realizarea aparține Institutului de Zoologie.

Institutul de Zoologie și Institutul de Ecologie și Geografie a obținut un rezultat important ce vizează influența schimbării climei asupra faunei și florei. Cercetarea a fost realizată sub conducerea acad. Ion Toderaș și dr. hab. Maria Nedealcov.

În cadrul Institutului de Chimie a fost efectuat un studiu de preformulare pentru un compus nou cu proprietăți antituberculoase. Au fost efectuate testări preclinice ale compușilor din grupul derivaților calconici cu proprietăți antituberculoase.

Institutul de Ecologie și Geografie a elaborat și transmis Ministerului Mediului, Cadastrul Ariilor Naturale Protejate de Stat.

Pentru prima dată cercetătorii Institutului de Fizică Aplicată au evidențiat stări noi de baza tip spiral spin-liquid în compusul ternar sulfit pe baza de mangan cu frustrații magnetice si corelații electronice puternice.

Cercetătorii din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor au elaborat o metoda accelerată de determinare a rezistenței la factorii de stres a plantelor, care include testarea rezistenței primare a plantelor la acțiunea temperaturilor înalte (arșiței) și joase (gerului). Metoda permite optimizarea selectării și repartizării soiurilor conform rezistenței.

Institutul de Energetică a calculat fluxurile de putere pentru diferite variante ale topologiei rețelelor electrice de energie înaltă 330/400 kV ale sistemului energetic a Republicii Moldova. Cercetătorii au identificat avantajele și dezavantajele acestor topologii din punct de vedere al interconexiunilor sistemelor energetice ale Moldovei și României.

În scopul evaluării hazardului și diminuării riscurilor seismice a fost creat modelul tridimensional cu cinci straturi geologo-geofizice a zonei Centru și zonei Sud a Republicii Moldova pentru calcularea caracteristicilor de amplitudine-frecvență a seismelor, care a fost aplicat la analiza observărilor microseismice și determinarea proprietăților spectral-selective ale solurilor din Centrul și Sudul Republicii Moldova.

Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii a elaborat dispozitivul hipotermic pentru neurologie pe baza elementelor Peltier, destinat răcirii temporare a creierului pacienților, care au suferit leziuni cerebrale traumatice sau accidente vasculare acute. A fost elaborat un sistem pentru reglarea și scăderea temperaturii pacienților cu insult. Acest dispozitiv permite mărirea timpului de intervenție a medicilor de la 4 la 15 ore. Beneficiar al acestei tehnologii este Spitalul de Urgență.

În registrul statelor Uniunii Europene au fost introduși 3 hibrizi de porumb din selecția Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” (Porumbeni 461, Porumbeni 310, Porumbeni 427), care se comercializează în spațiul european.  Institutul a devenit Membru de Onoare a Alianței Industriei Semințelor din România. Totodată, a fost deschisă o piață importantă în Kazahstan unde au fost omologați alți 3 hibrizi și 1 în Belarus.

Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară a implementat o tehnologiei nouă de combatere a leicozei la vitele mari cornute din Republica Moldova.

Institutul de Cercetări Juridice și Politice a pus baza Strategiei securitatii nationale a Republicii Moldova, care a fost aprobata de Consiliul Superior de Securitate la 21 iunie 2016.

În scopul recuperării și valorificării memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSSM, în cadrul unui Program de Stat, condus de dr. hab. A. Petrencu, a fost editat volumul „Arhivele memoriei”.

Pentru rezultatele marcante au fost distinși cu Premiul Național – 2016 doi reprezentanți ai forului academic: dr. hab., prof. Victor Țvircun, coordonator al Secției de științe umanistice și arte, pentru valorificarea istorico-științifică a moștenirii intelectuale a lui Dimitrie Cantemir și promovarea acesteia pe plan internațional; și scriitorul, dr. hab. în filologie Andrei ŢURCANU – pentru lucrările de critică literară și poezie „Arheul marginii și alte figuri” și  „Zăpezi în august”.

C.: În 2016, Academia de Științe și Dumneavoastră ați fost ținta mai multor acuzații și critici. Care este poziția Dumneavoastră față de acestea?

G.D.: Este regretabil că se recurge la atacuri la persoana, inclusiv a mea, care, în temeiul funcției publice, reprezint comunitatea științifică prin ce se aduc prejudicii prestigiului întregii societăți academice. Referitor la veridicitatea acestor acuzații s-au expus mai mulți membri ai forului academic, juriști, organe de control care au confirmat, că activitatea și acțiunile președintelui Academiei, precum și a forului sunt în limitele legii.

Consider că aceste învinuiri sunt lipsite de argumente și sunt o desconsiderare, ponegrire ce știrbește din imaginea Academiei de Științe, conducerii și a membrilor acesteia. În diverse contexte, publicului larg i-au fost prezentate cifre imaginare, care nu corespund realității, s-au formulat concluzii proprii (subiective) și neargumentate, denaturând în mod tendențios realitățile.

Un exemplu elocvent este decizia recentă a Curții Supreme de Justiție. Rămâne un mister pentru mine faptul că eu am inițiat acest proces pentru a-mi apăra drepturile mele, inclusiv cel de contestare a deciziei CNI, însă instanțele s-au expus pe fondul cauzei. Au fost vociferate mai multe opinii, care se includ în arealul calomniilor, însă trebuie să menționez că Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei, prin deciziile sale, a înlăturat consecințele evidențiate de instanță.

Pe parcursul activității mele, în calitate de președinte al Academiei am depus efort să consolidez administrarea domeniului spre crearea condițiilor și capacităților intelectuale ale Republicii Moldova. Alături de colegii mei, avem cu ce ne mândri, sunt multe realizări care marchează activitatea noastră și, la fel, sunt nereușite, la care depunem efort să găsim soluții. Eu chem la colegialitate și dialog, însă nu am admis și nu voi admite ca tribuna Academiei de Științe să fie destinată răfuielilor și rezolvării problemelor personale.

C.: A fost investit în calitate de Președinte al Republicii Moldova, dl Igor Dodon, care va fi interacțiunea Academiei de Științe cu instituția prezidențială?

G.D.: L-am felicitat pe dl Igor Dodon cu ocazia învestirii în această funcție deosebit de importantă pentru întreaga noastră țară și i-am urat să devină realmente un președinte al tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Academia de Științe a Moldovei, în rolul său de for științific național, și-a depus de-a lungul anilor, eforturile sale la dezvoltarea țării și științei întru prosperarea societății, la educarea generațiilor în creștere și deja formate, la modernizarea și culturalizarea cetățeanului, căutând să comunice cu reprezentanții legali ai puterii în stat pentru a asigura maximă eficiență pentru comunitatea științifică, culturală și de creație, constituită din oameni de diferite profesii și viziuni.

Academia de Științe a Moldovei a fost și rămâne un partener strategic și de încredere al autorităților publice, contribuind cu onestitate și responsabilitate la elaborarea politicilor, strategiilor, programelor de dezvoltare și evoluție ale statului nostru – Republica Moldova. În această calitate, ne declarăm deschiși pentru comunicare, colaborare și conlucrare spre binele întregului popor.

C.: Ce acțiuni planifică să realizeze comunitatea științifică în 2017?

G.D.: Anul 2017 este unul crucial pentru comunitatea științifică. În acest an, autoritățile vor promova reforme importante, inclusiv cea a administrației publice centrale, care într-o oarecare măsură influențează și comunitatea științifică. În acest context, ne propunem să realizăm reforma administrării științei, prin care să transmitem competențele de administrare a domeniului, Guvernului. Este o reformă extrem de importantă pentru știința națională, de succesul ei depinde viitorul domeniului și dacă nu o să reușim să îi convingem pe guvernanți să facem o reformă corectă, punem în pericol viitorul sustenabil al domeniului și capacitatea lui de a atrage tineri talentați în cercetare.

Totodată, în anul 2017, vom stabili prioritățile pentru următorii 5 ani, care ar putea viza următoarele domenii:

– Designul și pregătirea substanțelor chimice noi – pentru agricultură, medicină, nanotehnologii, care să influențeze aceste domenii și să implice efortul chimiștilor, fizicienilor, biologilor și inginerilor.

– Crearea utilajelor noi și performante pentru medicină, agricultură, tehnică și industrie.

– Tehnologiile informaționale – unde există un potențial mare de creștere pentru țara noastră.

– În domeniul socio-economic, umanistică și artă ne vom focusa pe promovarea culturii, contribuirea la dezvoltarea economiei și bunăstării cetățenilor, soluționarea problemelor stringente sociale și demografice.

Cristina Parfeni