Interviu cu Directorul general al Agenției „Moldsilva”, Dumitru Cojocaru, pentru Almanah Politic 2020

Dle director, 2020 a fost primul an de mandat al Dvs. în fruntea „Moldsilva”. Cum l-ați caracteriza?

A fost un an cu multe provocări și probleme, anul când am revenit în Agenţia „Moldsilva” cu un alt statut, după ani buni de experiență în silvicultură. Obiectivul inițial și de bază sunt oamenii, deoarece fără silvicultori profesioniști și devotați nu vom reuși să avem pădurile pe care ni le dorim pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova.

În pofida dificultăților, toate întreprinderile au activat în regim normal. Am achitat salarii angajaților, am plantat arbori și am îndeplinit toate obiectivele planificate. Am avut o conlucrare bună cu Ministerul de profil și Guvernul țării, am ajustat legislaţia din domeniu și finalizăm reforma instituțională.

Care sunt cele mai mari reuşite ale anului?

Performanța pepinierelor noastre, în acest an, este de 16 milioane de puieţi, iar 5 milioane au fost deja plantați (în pofida condițiilor pandemice), dintre care 3,5 milioane au sporit fondul forestier, iar ceilalți au revenit primăriilor și teritoriilor aferente fondului forestier. Voi menționa, în special, colaborarea exemplară cu Primăria Municipiul Chişinău și cu Primarul general, Ion Ceban, în rezultatul căreia în capitala țării noastre au fost plantați circa 100 de mii de arbori.

Pot afirma cu mândrie că am reușit și în proiectele realizate cu parteneri internaţionali. Voi menționa aici reabilitarea și crearea perdelelor forestiere (aportul nostru pentru agricultură), crearea fâșiilor forestiere riverane pentru protecția apelor (cu implicarea a 10 entități silvice și 24 de primării), împădurirea terenurilor degradate sau sporirea rezilienței pădurilor la schimbările climatice prin reconstrucții ecologice. Cetățenii țării deja se conving de utilitatea proiectelor „Moldsilva” și mai urmează și alte rezultate concludente.

Este important că am reuşit să păstrăm personalul din silvicultură. O perioadă mai dificilă este pentru paza fondului forestier, deoarece necesită resurse financiare şi profesioniști implicați în contracararea braconajului și a tăierilor ilicite.

Una dintre realizările de succes a fost diversificarea resurselor financiare ale silviculturii și evitarea dependenței de realizarea masei lemnoase. Am reușit să triplăm volumul de colectare a plantelor medicinale şi să reabilităm procesul de prelucrare a lemnului în cadrul întreprinderilor silvice. Putem spune cu certitudine că, entitățile silvice Glodeni, Şoldăneşti, Edineţ, Iargara, Cahul și Hînceşti deja s-au convins de utilitatea acestui domeniu de activitate.

Deoarece nu putem realiza în țară toată masa lemnoasă disponibilă din fondul forestier, chiar de la începutul mandatului, am solicitat Guvernului şi Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului revenirea la exportul produselor finite din lemn, care sunt prelucrate în cadrul gospodăriilor silvice, având oferte avantajoase din Franţa, Bulgaria, Polonia sau România.

Întreprinderea Silvică Iargara deja realizează exportul pilonilor pentru viţa de vie în Franţa, şi mai avem și promisiunea Guvernului privind revenirea la exportul masei lemnoase. Actualmente noi nu avem capacităţi mari de prelucrare, iar industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei este în stagnare. Importăm multă mobilă, cu toate că avem masă lemnoasă bună, mai ales la întreprinderile din centrul țării. Am micşorat volumul masei lemnoase de la întreprinderile silvice, ce poate fi prelucrată, dar mai avem masă lemnoasă depozitată în parcele silvice de 100 milioane de lei – un volum consistent pe care nu ne putem permite să-l pierdem.

În ce măsură ați reușit realizarea celor stabilite la început de an?

Am reușit să elaborăm și să implementăm un program nou de remunerare a lucrătorilor sezonieri. Întreprinderile silvice dispun de potențialul necesar de cadre calificate, dar la anumite lucrări sezoniere suntem nevoiți să implicăm și persoane din afara sistemului. Prin oferirea condițiilor și salarizării mai bune sperăm să putem cointeresa persoanele care pot participa la diverse lucrări în silvicultură.

Contăm mult pe reușita unui proiect de majorare a salariilor silvicultorilor, pentru că avem circa o mie de pădurari care sunt remunerați cu 3900 de lei. Aici nu uităm că ei locuiesc cu familiile în pădure, la cantoane silvice, în condiţii destul de specifice. În acest an am reușit să majorăm salariile pentru inginerii silvici, specialiști care au destule responsabilități, dar erau remunerați sub nivel.

Condițiile pandemice dificile ne-au impus să accelerăm dezvoltarea unor proiecte speciale ce țin de dezvoltarea ecoturismului. La rezervațiile naturale „Plaiul Fagului”, „Codrii”, „Prutul de Jos” și „Pădurea Domnească” am investit resurse financiare ca să putem ajusta infrastructura acestor entități pentru domeniul turismului, importante fiind traseele turistice, condițiile de cazare și facilitățile pentru odihna activă. Pe această filieră desfășurăm activități cu ONG-uri din diferite ţări, iar cu Consiliile raionale Orhei, Ungheni, Străşeni, Cahul și Glodeni avem semnate acorduri de parteneriat. În rezultatul unor măsuri complexe și a repoziționării ecoturismului, am reușit să triplăm veniturile din acest domeniu, bani care sunt redirecționați, inclusiv, la dezvoltarea ramurii silvice. Reieșind din aceste realități, implementăm și anumite măsuri ce au drept scop educația eco-civică și comportamentul adecvat al turiștilor, pentru a nu admite depozitarea deșeurilor în spațiile împădurite.

Ce alte proiecte ne dau temei să credem că a fost un an reușit pentru silvicultură?

Am gestionat proiectul CO2, ce s-a finalizat cu succes – un proiect foarte bun, în care Republica Moldova a fost printre lideri internaţionali, or cele 60 de mii de hectare de păduri, ce au fost plantate în cadrul acestuia, vorbesc despre impactul pozitiv. Actualmente avem un proiect interesant în derulare, cu diferite structuri internaţionale, ce vizează râul Răut, cu participarea gospodăriilor silvice și a multor primării din localitățile adiacente râului.

În ciuda pandemiei și a unor condiții deloc ușoare, silvicultorii au fost implicați permanent în lucrările din fondul forestier, cu respectarea tuturor măsurilor impuse. Avem o misiune nobilă asumată – să plantăm până la 5,5 mii de hectare de păduri. Alte 89 de hectare, care anterior nu au fost plantate cu arbori şi arbuşti, vor fi, la fel, împădurite. 540 de hectare revin lucrărilor de încorporare a ghindei în sol. Totalurile de la Consiliul Director arată că s-a reușit materializarea a 90% din proiectele pentru acest an. Consider că, în condiții de secetă și pandemie, este un rezultat destul de bun.

Dimensiunea cinegetică este una dintre preocupările noastre de bază, cu accente pe protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat. Agenţia „Moldsilva” gestionează circa 336 mii de hectare teren de vânătoare, în fondul forestier, proprietate publică a statului. Pe parcursul ultimilor ani se înregistrează o ameliorare relativă a situaţiei în gospodăriile cinegetice, fiind realizate un şir de măsuri în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de hrană pentru faună.

Ce planuri are „Moldsilva” pe termen scurt, mediu şi lung?

În Republica Moldova fondul forestier constituie 463 mii ha sau 13,7% din teritoriul ţării. Aici vorbim despre vegetaţia forestieră, iar păduri avem 365,8 mii ha, ceea ce reprezintă 11,7% de împădurire a ţării noastre. Actualmente nu există misiune mai importantă pentru silvicultori decât sporirea suprafețelor împădurite ale țării.

Conform Hotărârii de Guvern, urmează ca, până în 2024-2025, să reușim să sporim proporția de împădurire până la 15%. În același context, este important nu numai să plantăm, dar şi să regenerăm, așa cum nu trebuie să omitem și accentele ce țin de domeniul dezvoltării cinegeticii, protecția și dezvoltarea faunei şi florei în Republica Moldova.

Nu uităm nici pentru o clipă de schimbările climatice și efectele secetei, ce urmează a fi combătute. Avem o serie de planuri și proiecte pe care o să le realizăm în colaborare cu partenerii de dezvoltare.

Avem planuri îndrăznețe pentru ariile naturale protejate de stat. Vorbim despre Rezervaţia Naturală „Prutul de Jos”, unde, cu ajutorul unui proiect de la Fondul Ecologic, vom reuși să împădurim zona din jurul lacului. Vom demara activitatea de colaborare şi atragere a investiţiilor pentru ca să dezvoltăm codrii noştri seculari în zona raioanelor Orhei și Călăraşi.

De asemenea, silvicultorii își doresc ca pentru anul viitor să avem o strategie de stat, în special – ce facem cu pădurile gestionate de primării. Avem 100 de mii ha de păduri ce degradează în condiții departe de cele normale, cu responsabilități neclare în structurile locale și lipsa amenajamentelor silvice. Consider că, acestea ar trebui să se regăsească în structura „Moldsilva” pentru a le reînnoi, planta, regenera și a le gestiona în mod corespunzător.