În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, directorul Agenției „Moldsilva”, Dumitru Cojocaru, a vorbit despre influența factorilor externi la reducerea fâșiilor forestiere, ce întreprinde Agenția pentru a majora fâșiile forestiere, ce trebuie să includă un program de împădurire, dar și acțiunile întreprinse în acest an în cadrul campaniei „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.

CURENTUL: Dnule Cojocaru, spuneți-ne care factori influențează astăzi reducerea fâșiilor forestiere în R. Moldova?

Dumitru Cojocaru: Pădurile aduc importante beneficii în întreaga lume. Pe lângă faptul că adăpostesc nenumărate specii de animale și păsări, ajută la încetinirea încălzirii globale, opresc alunecările de teren, reprezintă și un spațiu de relaxare pentru milioane de oameni.

Pădurile sunt de o mare importanță pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Ele oferă lemn și produse forestiere nelemnoase, în special pentru populația rurală, dar și servicii ecosistemice, cum ar fi protecția solului, conservarea biodiversității, precum și sechestrarea carbonului.

Cu toate acestea, resursele forestiere se află sub presiune din mai multe surse. Multe gospodării casnice din mediul rural – aproximativ 60% din cei 3,55 milioane de moldoveni trăiesc în zone rurale – depind de lemne de foc pentru încălzire și gătit, deoarece nu își pot permite să utilizeze energie electrică sau gaze naturale. Creșterea constantă a prețurilor la energie pentru consumatorii finali locali creează o situație extrem de dificilă în ceea ce privește asigurarea protecției și integrității resurselor forestiere naționale.

Pădurile sunt, de asemenea, afectate de sectorul zootehnic. Din cauza calității scăzute a terenurilor destinate pășunilor în multe comunități, vite pasc în păduri, ceea ce are un impact negativ asupra regenerării pădurilor.

Schimbările climatice vor intensifica și mai mult presiunea asupra pădurilor. Diferite simulări prezic că pădurile Moldovei – în componența lor actuală – vor fi grav afectate de schimbările climatice, ceea ce va duce, probabil, la micșorarea creșterii și productivității pădurilor și la uscarea în masă a pădurilor în mai multe regiuni ale țării.

Despăduririle și degradarea pădurilor și a perdelelor forestiere de protecție contribuie la degradarea terenurilor în mai multe regiuni ale Moldovei. Articolul 2 din Legea privind ameliorarea terenurilor degradate prin împădurire (Legea nr. 1041 din 15 iunie 2000) prevede o definiție a terenurilor degradate: terenurile degradate sunt terenuri care și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă prin eroziune, poluare sau activități antropice distructive, dar pot fi ameliorate prin împădurire și alte măsuri care restabilesc serviciile ecosistemice.

Categoriile de terenuri degradate sunt prevăzute de lege, inclusiv, de exemplu, terenuri cu eroziune de suprafață excesivă și foarte puternică, terenuri afectate de salinitate, soluri nisipoase afectate de vânt și de eroziunea prin apă și solurilor poluate cu substanțe chimice și petroliere. De-a lungul ultimelor decenii, suprafețele terenurilor afectate de eroziunea solului au crescut cu circa 6400 ha anual. În prezent, aproximativ 880 mii ha de terenuri sunt erodate, ceea ce echivalează cu un sfert din teritoriul țării sau 40% din suprafața terenurilor agricole, zonele care sunt cel mai grav afectate de eroziune sunt situate în centrul și nordul Moldovei. Mai mult decât atât, aproximativ 84 mii ha de terenuri neagricole sunt afectate de apariția severă a alunecărilor de teren și ravenelor. Fără intervenție, este de așteptat, că suprafața terenurilor afectate va crește cu 1.000 ha anual.

Pierderile economice anuale cauzate de degradarea solului sunt estimate la aproximativ 3,1 miliarde lei.

Guvernul Republicii Moldova depune eforturi mari pentru a stopa degradarea terenurilor și pentru a crește acoperirea țării cu păduri. Strategia națională de mediu pentru 2014 – 2023 stabilește obiective specifice privind reabilitarea terenurilor degradate și creșterea acoperirii forestiere a țării. Strategia prevede „îmbunătățirea calității solului și refacerea ecologică a terenurilor degradate, afectate de alunecări de teren și a fâșiilor tampon ale terenurilor agricole până la 100%” și stabilește obiectivul de a spori acoperirea forestieră a țării până la 15%, prin plantarea a 150 mii ha de păduri, inclusiv pe terenuri degradate, precum și prin crearea a 30 mii ha de perdele forestiere riverane.

Ținta privind extinderea suprafețelor împădurite este inclusă și în alte strategii naționale, de exemplu, Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru 2015-2020. De asemenea, Strategia prevede ca obiectiv atenuarea gazelor cu efect de seră pentru șapte sectoare, inclusiv pentru sectorul Folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și sectorul forestier.

Ținta stabilită pentru sectorul sus menţionat este de a spori către anul 2020 sechestrările nete de CO2 cu 25%, comparativ cu anul de referință.

C: Ce a întreprins Agenția în acest sens?

D.C.: Experiența de două decenii a Agenției „Moldsilva” în împădurire și gestionare terenurilor silvice va fi decisivă în dezvoltarea și implementarea activităților de împădurire.

Agenția a implementat mai multe programe și proiecte având ca scop reabilitarea terenurilor degradate, plantarea de noi păduri și sechestrarea carbonului. Acestea includ, de exemplu, proiectul „conservarea solurilor în Moldova”, primul proiect CDM al țării și al doilea proiect de împădurire la nivel mondial aprobat de către Comitetul executiv al CDM. În cadrul proiectului „Conservarea solurilor în Moldova” au fost restabilite prin împădurire peste 20 mii ha de terenuri degradate și vor fi sechestrate circa 3,6 milioane tone până în 2022.

În cadrul proiectului „Dezvoltarea sectorului forestier comunal în Moldova”, al doilea proiect CDM al Republicii Moldova, au fost plantate noi păduri comunale pe circa 8,4 mii ha, prin împădurirea terenurilor erodate și neproductive, aplicarea practicilor agro-forestiere și crearea de perdele forestiere de protecție. Un alt proiect cu relevanța se desfășoară în Parcul Național Orhei, unde au fost create sisteme integrate de pășunat și de gestionare a pădurilor comunitare.

Acest proiect a inclus reabilitarea a 500 ha de pășuni și împădurirea a 150 ha de terenuri erodate, neproductive, precum și inventarierea pășunilor comunale și elaborarea planurilor de gestionare a pădurilor pentru 18 primării.

C: Ce ar trebui să includă un program de împădurirea a Republicii Moldova?

D.C.: Un program de împădurire pe directiva de extindere a suprafeţelor acoperite cu vegetație forestieră, include implicarea mai multor structuri instituționale.

Realizarea unui program de împădurire, necesită depunerea unor eforturi considerabile pe parcursul etapelor de planificare/implementare/monitorizare a acțiunilor stabilite în cadrul programului, care, în final, ar asigura obținerea unor rezultate semnificative, cu un impact de durată prin menținerea/stabilizarea proceselor de degradare a solului și îmbunătățirea condițiilor de mediu.

Un program de împădurire, include o serie de acțiuni, și anume:

– Planificarea resurselor financiare pe termen mediu pentru realizarea în termen a acțiunilor stabilite;
– identificarea terenurilor propuse pentru împădurire și alocarea acestora pentru efectuarea lucrărilor în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și a cadrului tehnico-normativ;
– asigurarea durabilității acțiunilor de împădurire prin menținerea ulterioară a culturilor silvice create, ce includ lucrări de îngrijire și completare a culturilor silvice, precum și asigurarea pazei și protecției a sectoarelor acoperite cu vegetație forestieră în cadrul programului implementat.

C: Care este situația fondului forestier la moment?

D.C.: Conform evidenţei de stat a terenurilor fondului forestier la 01.01.2020, Agenţia „Moldsilva” administrează o suprafaţă totală de 337 709,3 ha, inclusiv terenuri acoperite cu păduri 303 208,1 ha și ceia ce constituie peste 80 % din totalul pădurilor țării. Restul pădurilor se află majoritar în gestiunea administrațiilor publice locale.

Cât ține de pădurile de stat, acestea sunt gestionate prin intermediul a 24 entități subordonate, cu statut de întreprinderi de Stat, inclusiv 16 întreprinderi pentru silvicultură, 4 întreprinderi silvo-cinegetice și 4 rezervații naturale.

Investițiile Agenției „Moldsilva” în sectorul forestier sunt limitate și din cauza lipsei de acces la servicii financiare.

Lipsa de finanțare este o barieră importantă pentru extinderea activităților de împădurire și implementarea măsurilor de inversare a procesului de degradare a terenurilor. Acest lucru se reflectă, de exemplu, în progresul lent în realizarea obiectivelor privind extinderea vegetației forestiere, care urmează a fi atinse prin împădurirea terenurilor degradate, printre alte măsuri. În afară de reforme instituționale, care sunt necesare pentru mărirea eficienței unora dintre activitățile Agenției „Moldsilva” și cu ele fluxul anual de venituri, este nevoie de un sprijin extern, pentru a finanța un program la nivel național de împădurire, de exemplu, de la bugetul de stat. Suprafețele de terenuri degradate care pot fi împădurite din bugetul anual disponibil în prezent, nu este suficientă pentru a opri tendința de accelerare a degradării terenurilor și pădurilor.

O barieră importantă pentru împădurirea terenurilor degradate va fi lipsa de voință și abilitatea comunităților de a dedica o parte a terenurilor degradate pentru împădurire, care sunt folosite ca pășuni pentru vite. Au fost raportate cazuri când agricultorii au dezrădăcinat puieții după activitățile de împădurire pentru a întoarce terenul la pășune. Acest lucru se face din necesitate, din cauza lipsei de furaje și contribuției importante a produselor animaliere la venitul gospodăriei. Reabilitarea terenurilor degradate, prin activități de împădurire va fi puțin probabil de succes dacă în paralel nu va fi abordată problema lipsei și degradării pășunilor. Comunităților vor trebui să fie oferite stimulente, cum ar fi pășuni îmbunătățite, pentru a stimula dorința lor de a se angaja în activități de împădurire și pentru a-și proteja pădurile ulterior. Pentru succesul pe termen lung al acțiunii NAMA, este important să fie creată o „cultură forestieră” în comunitățile locale, astfel încât împădurirea să nu fie considerată o concurență pentru activitățile zootehnice, ci ca o activitate complementară. Planificarea la nivelul peisajului va fi necesară pentru a aborda în mod eficient factorii de degradare a terenurilor și pădurilor.

Stabilitatea și funcționarea multor ecosisteme forestiere din Moldova este perturbată. Focarele dăunătorilor defoliatori și seceta gravă din 2007 au afectat starea de sănătate a pădurilor în ultimii ani. Există mai multe cauze a instabilității ecosistemelor forestiere, inclusiv exploatarea excesivă a resurselor forestiere, gestionarea necorespunzătoare a pădurilor și a faunei sălbatice și concurența speciilor invazive. Diferite simulări prezic, că pădurile Moldovei – în componența lor actuală – vor fi grav afectate de schimbările climatice, ceea ce va conduce, probabil, la fenomenul de uscare în masă în mai multe regiuni ale țării. Cercetătorii preconizează că, chiar și modificări mici ale temperaturii și precipitațiilor ar putea afecta foarte mult creșterea și supraviețuirea pădurilor în viitor. În perioada 2010-2039, condițiile climatice se vor schimba în mod semnificativ în nordul țării, unde este de așteptat că suprafețele susceptibile la uscare (uscarea arborilor), se vor mări cu circa 15-25%.

Către 2040-2069, condițiile se vor deteriora și mai mult, extinzându-se spre sud. Crearea de păduri stabile, diversificate, adaptate la schimbările climatice reprezintă o provocare semnificativă și va necesita măsuri continue, inclusiv cercetări cu privire la selectarea, proveniența adaptivă și genotipuri ale speciilor (FAO, 2010).

Împădurirea terenurilor degradate, zonelor riverane și a perdelelor de protecție în Republica Moldova va consolida stabilitatea ecologică a peisajului prin reducerea fragmentării și restabilirea serviciilor eco-sistemice oferite de sol și de păduri. Selecția speciilor de arbori va fi importantă pentru formarea unor ecosisteme sănătoase și rezistente, care, de asemenea, vor putea rezista amenințărilor actuale și viitoare, cum ar fi schimbările climatice.

APL-urile care dețin păduri sunt responsabile pentru gestionarea și protecția acestora. Cu toate acestea, activitățile de gestionare a pădurilor sunt limitate de lipsa de capacității umane și financiare.

Pădurile comunale degradate și exploatate excesiv reflectă această constrângere. De asemenea, multe terenuri comunale care au fost împădurite de Agenția „Moldsilva” în perioada 2002-2010 încă nu sunt înapoiate APL-urilor. Unele APL-uri nu dispun de capacități și cunoștințe necesare pentru a gestiona pădurile lor, în timp ce altele nu doresc să-și înapoieze pădurile. Fortificarea capacității locale și a cunoștințelor privind împădurirea și re-împădurirea terenurilor degradate, gestionarea și protecția pădurilor, este o necesitate pentru a asigura eficacitatea și durabilitatea unui program național de împădurire. Aceasta include, de exemplu, elaborarea amenajamentelor silvice pentru pădurile comunale, întrucât majoritatea APL-urilor nu au astfel de planuri. Personalul Agenției „Moldsilva” oferă formare la fața locului pentru populația locală în timpul activităților de împădurire și, de asemenea, prin Oficiul Național de Consultanță Silvică (ONCS).

Aceste eforturi ar trebui să fie intensificate de Agenția „Moldsilva” și/sau alte entități care sunt active în domeniul împăduririi, pentru a se asigura că există suficiente capacități pentru extinderea activităților de împădurire pe terenurile comunale degradate cu participarea comunității la toate activitățile de împădurire și de gestionare a pădurilor.

Pentru a aborda în mod eficient factorii de degradare a terenurilor și pădurilor în comunitățile locale, activitățile de fortificare a capacităților vor trebui să fie extinse și asupra altor domenii, inclusiv asupra gestionării pășunilor. Așa cum s-a menționat anterior, lipsa surselor de hrană adecvate, în special a pășunilor îmbunătățite, este un factor important al degradării solului și pădurilor în comunitățile rurale.

O cunoaștere mai bună de către agricultori a aspectelor cu privire la îmbunătățirea pășunilor, gestionarea pășunilor și beneficiile sistemelor silvo-pastorale – combinația pășunilor cu arbori și arbuști – va contribui la reducerea presiunii sectorului zootehnic asupra pădurilor locale. De asemenea, sunt necesare cercetări adiționale pentru a sprijini extinderea activităților de împădurire, oferi recomandări cu privire la acțiunile corective și de a evalua rezultatul acestora. Există multe exemple de cercetări forestiere inovatoare în derulare. Cu toate acestea, cercetările, de regulă, se axau pe perioade relativ scurte, parțial datorită bugetelor și finanțării limitate. Republica Moldova nu dispune de un program național de cercetări forestiere și de coordonare a cercetării forestiere la nivel național. Lipsa unui program național de cercetare forestieră, implicarea slabă a autorităților publice silvice în stabilirea priorităților de cercetare, dar, de asemenea, și faptul că rezultatele nu sunt diseminate, sau sunt diseminate inconsecvent către autoritățile silvice de stat, limitează eficacitatea cercetărilor forestiere.

C: Care sunt cele mai grave probleme legate de fondul forestier?

D.C.: Sectorul forestier din Republica Moldova Problemele se confruntă cu o serie de probleme, și anume:

– degradarea continuă a ecosistemelor forestiere, fragmentarea habitatelor silvice.
– diminuarea suprafeţelor ocupate şi agravarea situaţiei unor ecosisteme rare şi periclitate (făgete, stejărete pufoase, formaţiuni petrofite etc.).
– degradarea şi diminuarea bonităţii staţiunilor forestiere.
– aplicarea unor volume insuficiente de lucrări de regenerare şi reconstrucţie ecologică prin care să se urmărească ameliorarea compoziţiei prin promovarea biotipurilor mai rezistente la schimbările climatice, substituirea introducenţilor compromişi în cultura pădurilor, restabilirea fitocenozelor fundamentale etc.
– lipsa coridoarelor de interconexiune între trupurile de păduri dispersate.
– eficacitatea redusă a metodelor şi tehnicilor utilizate în prezent la îngrijirea şi conducerea arboretelor, regenerarea, conservarea şi reconstrucţia pădurilor.
– degradarea continuă, fragmentarea, distrugerea, gestionarea spontană, fără planificarea impusă de regimul silvic, a pădurilor deţinute de primării.

C: Ce soluţii vedeţi pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă fondul forestier?

D.C.: În conformitate cu articolul 15 din Legea cu privire la reabilitarea terenurilor degradate prin împădurire, împădurirea terenurilor degradate este obligatorie, atât pentru persoane fizice, cât și juridice, în cazul în care autoritățile locale sau naționale pentru protecția mediului constată că împădurirea devine necesară pentru protejarea interesului național și bunăstării populației din Moldova de amenințările de degradare a terenurilor. În cazul în care proprietarii de terenuri nu respectă legea, terenurile lor pot fi expropriate de guvern.

O altă barieră pentru împădurirea terenurilor degradate comunale, precum și gestionarea eficientă a pădurilor deținute de APL este lipsa unei definiții clare a rolurilor APL și a Agenției „Moldsilva” în aceste activități. În conformitate cu Codul silvic, APL-urile au anumite competențe privind gestionarea pădurilor care le aparțin, așa ca organizarea și coordonarea folosinței, pazei, reabilitării și protecției vegetației forestiere. Mai mult decât atât, cadrul de reglementare prevede că APL-urile trebuie să coopereze cu Agenția „Moldsilva” întru menținerea vegetației forestiere comunale, însă o definire clară a domeniului de aplicare pentru o astfel de cooperare nu este prevăzută.

Multe APL-uri nu dispun de cunoștințe, aptitudini și resurse financiare care sunt necesare pentru a gestiona eficient și a proteja pădurile în conformitate cu cadrul tehnic de reglementare. Acest lucru este demonstrat, de exemplu, de cantitățile anuale mari de lemn recoltat în mod ilicit în zonele ușor accesibile și acolo, unde controlul și monitorizarea sunt limitate. În lipsa amenajamentelor silvice și modalităților de gestionare activă și de protecție a pădurilor, este dificil de a înțelege cum pădurile APL-urilor și plantațiile noi înființate în cadrul programului de împădurire pot supraviețui fără a deveni degradate și supra-exploatate.

Gestionarea durabilă în viitor a acestora va depinde de îmbinarea dintre îmbunătățirea cadrului instituțional de gestionare a pădurilor și planificarea managementului forestier. Având în vedere presiunea antropică semnificativă asupra acestor păduri, gestionarea lor pe viitor ar trebui să fie o prioritate, pentru a stopa degradarea lor continuă.
Planificarea activităților de împădurire va trebui să se bazeze pe o abordare peisajistică, deoarece unii dintre cele mai importanți factori ai degradării terenurilor și pădurilor se află în afara sectorului forestier. Planificarea la nivel de peisaj va necesita cooperarea și coordonarea activităților între autoritățile centrale, cum ar fi Agenția „Moldsilva”, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și APL. În trecut, a existat o lipsă de coordonare și de sincronizare a politicilor și a activităților legate de utilizarea și conservarea resurselor naturale.
În general, cooperarea între administrația centrală și locală este nesemnificativă în ceea ce privește problemele de mediu. Aceasta recunoaște rolul vital al pădurilor în protecția mediului prin reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, îmbunătățirea calității aerului, stabilizarea regimului hidrologic și protejarea solurilor și a biodiversității.

Documentul legislativ principal privind sectorul forestier este Codul silvic (Nr. 887-XIII din 21.06.1996), care a fost modificat de mai multe ori de la adoptarea sa în 1996. Cu toate acestea, Codul silvic nu reflectă unele schimbări importante în înțelegerea rolului pădurilor, care au avut loc în ultimele două decenii, de exemplu, rolul pădurilor în contribuția la atenuarea schimbărilor climatice.

Documentul de politică principal aprobat de Parlament este „Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului forestier” (nr. 350-XV din 12.07.2001). Planul de acțiuni detaliat pentru implementarea strategiei a fost aprobat pentru prima dată în 2003 (nr. 739 din 17.06.2003), dar apoi abrogat de către Guvern în 2012. În timp ce planul de acțiuni interimar este în curs de elaborare, este urgent necesară o strategie și planul de acțiune aferent acesteia. Strategia prevede în mod explicit „integrarea activităților forestiere în complexul strategiilor și programelor naționale și regionale”. Aceasta recunoaște rolul vital al pădurilor în protecția mediului prin reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, îmbunătățirea calității aerului, stabilizarea regimului hidrologic și protejarea solurilor și a biodiversității.

Mai multe planuri și programe au fost implementate în Republica Moldova întru promovarea împăduririi terenurilor degradate și pentru a contribui la realizarea obiectivului Strategiei. „Programul de evaluare a terenurilor și de sporire a fertilității solului pentru 2003-2010” a fost elaborat cu scopul de a îmbunătăți calitatea solului, preveni eroziunea și reabilita terenurile degradate.

Împădurirea a fost printre activitățile propuse pentru restabilirea terenurilor afectate de alunecări de teren și de formarea ravenelor. În total, s-a planificat de a retrage 133100 ha de terenuri degradate din circuitul agricol, pentru împădurire (72650 ha) și pentru crearea de perdele forestiere de protecție (12140 ha de perdele forestiere de protecție în sistemele agricole; 28330 ha de fâșii tampon de contur; 14940 ha de fâșii de protecție riverane). Programul a vizat, în special, terenurile degradate deținute de APL-uri.

Din cauza lipsei de fonduri, obiectivele nu au fost pe deplin realizate. Circa 57900 ha (80%) de terenuri degradate au fost împădurite și au fost plantate 75 ha (0,6%) de perdele forestiere de protecție în sistemele agricole și 168 ha (0,1%) de fâșii riverane tampon.

C: Ce acțiuni pentru îmbunătățirea situației au fost abordate în cadrul Zilei de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”?

D.C.: Ziua Naţională de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră” a fost instituită prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.27 din 13.02.1995, scopul fiind înverzirea Plaiului Natal (crearea de noi păduri, fâşii forestiere de protecţia câmpurilor, parcurilor, scuarurilor, alimentelor de-a lungul drumurilor publice). Iniţial acţiunea de înverzire se desfăşura primăvara în luna aprilie, iar din anul 2010 se desfăşoară în ultima sâmbătă a lunii octombrie.

Începând cu 15 octombrie a.c. va fi dat startul lucrărilor de regenerare în fondul forestier național, acțiunile respective vor avea loc în 24 de entități silvice subordonate, acestea vor include: lucrări de plantare a arborilor, ajutorarea regenerării naturale prin semănatul sub masiv, lucrări de completare cu puieți, scoaterea și sortarea acestora din pepiniere.

În toamna anului curent, în cadrul lunarului de înverzire a Plaiului Natal, entităţile silvice subordonate Agenţiei „Moldsilva” vor:

– crea culturi silvice în fondul forestier pe o suprafaţă de cca 697 ha utilizând cca 3,5 milioane de puieţi şi încorporând în sol 7 tone de ghindă;
– vor efectua lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe o suprafaţă de circa 580 ha încorporând în sol cca 60 tone de ghindă;
– vor efectua lucrări de completare a culturilor silvice, create în anii precedenţi pe o suprafaţa de 2923 ha utilizând cca 7 milioane de puieţi.

La fel ca şi în anii precedenţi, în scopul asigurării Autorităților Publice Locale de nivel I și II, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor, întreprinderilor, a altor instituţii bugetare, precum şi populaţiei cu material săditor pentru realizarea măsurilor respective, Agenţia „Moldsilva” a înaintat Fondului Ecologic Național propunerea de proiect „Crearea şi ameliorarea spaţiilor verzi”. Ulterior a fost aprobat proiectul Nr. 6294 din 04.02.2020.

Pentru executarea lucrărilor de plantare şi completare a culturilor silvice, precum şi pentru dezvoltarea reţelei de spaţii verzi, în cadrul lunarului de înverzire a Plaiului Natal, entităţile silvice au crescut în pepinierele silvice peste 13 milioane de puieţi cu un spectru de 60 specii, ce va fi utilizat atât pentru necesitățile proprii cât și pentru cererile parvenite din partea Autorităților Publice Locale de nivel I și II, agenților economici și alte instituții. Pentru I.M. Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi mun. Chişinău sunt rezervate 11,2 mii bucăţi de arbori și arbuști.

Totodată Agenţia „Moldsilva” prin intermediul entităților din teritoriu vor crea condițiile necesare pentru toate instituțiile precum și pentru persoanele fizice ce doresc să se implice și să participe în cadrul campaniei de plantare ce va demara cu ocazia Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.

Instituţiile – piloni ale statului vor fi implicate la lucrări de împădurire şi regenerare în următoarele entităţi silvice: ÎS Chişinău, ÎS Hânceşti – Silva, ÎS Orhei, ÎSC Sil – Răzeni, ÎSC Străşeni, ÎS Călărași, ÎS Nisporeni-Silva, ÎSC Cimișlia, ÎS Iargara, ÎS Tighina.

Tot în acest context, Agenţia „Moldsilva”, poate sprijini cu asistența tehnica initiațivele ce vizează împădurirea unor terenuri din afara fondului forestier naţional, inapte folosinţelor agricole.

Acțiunile date vor contribui la regenerarea pădurilor și extinderea suprafețelor ocupate cu vegetație forestieră precum și la îmbunătățirea condițiilor de mediu.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea