Diana Stici, şef Direcţie juridică în cadrul Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), în cadrul unui interviu pentru CURENTUL, a vorbit despre domeniul pe care îl gestionează, şi anume problemele cu care se confruntă, cum a influenţat pandemia de COVID-19 activitatea, dar şi planurile pe termen scurt, mediu şi lung.

CURENTUL: AGEPI fiind o instituţie cu o activitate specifică, a-ţi putea să ne spuneţi ce intră în competenţa Direcţiei juridice, pe care o conduceţi?

Diana Stici: AGEPI este instituția care acordă persoanelor fizice și juridice protecție obiectelor de proprietate intelectuală pe teritoriul Republicii Moldova. În calitatea sa de unic oficiu de proprietate intelectuală din Republica Moldova și în vederea exercitării acestei misiuni importante, AGEPI este investită prin lege cu atribuții complexe pentru a asigura implementarea strategiilor de dezvoltare a domeniului proprietății intelectuale şi monitorizarea respectării legislației în acest domeniu.

În contextul dezideratului AGEPI de a organiza şi gestiona la cel mai înalt nivel funcţionarea sistemului naţional de proprietate intelectuală, Direcției juridice îi revin un șir de responsabilități, pe cât de complexe, pe atât de interesante. Din multitudinea de domenii atribuite în gestiune, activitățile prioritare ale direcției sunt:

– activitatea normativă, care implică atât elaborarea și promovarea conform tuturor rigorilor reglementate a proiectelor de acte normative, a regulamentelor, instrucțiunilor necesare pentru a asigura perfecționarea continuă a cadrului normativ în domeniul proprietății intelectuale, cât și examinarea și avizarea proiectelor de acte normative din domenii tangențiale elaborate de alte autorități, a proiectelor de acorduri de colaborare atât de plan intern, cât și extern, a proiectelor de contracte încheiate la nivel de instituție, precum și a altor proiecte de documente cu conținut juridic.

– asistența juridică, care vizează buna reprezentare a AGEPI în cadrul instanțelor de judecată, în cazul în care obiectul litigiului implică deciziile și hotărârile emise de AGEPI în vederea acordării sau neacordării protecției juridice a OPI solicitate;

– efectuarea actelor de procedură necesare executării prevederilor legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale, în special înregistrarea contractelor de transmitere a drepturilor asupra OPI, operarea, la cererea solicitanților și titularilor de drepturi, a modificărilor în cererile de înregistrare a OPI, precum și în titlurile de protecție, selectarea şi furnizarea, la cererea executorilor judecătorești/administratorilor autorizați/autorităților administrației publice, a informaţiilor analitice sau de sinteză pentru obiectele de proprietate intelectuală.

De asemenea, în același spirit continuu de dezvoltare și consolidare a sistemului național de proprietate intelectuală, Direcția juridică asigură secretariatul Comisiei Naționale pentru Proprietatea Intelectuală, a Observatorului respectării drepturilor de proprietate intelectuală, a Comisiei de Contestații din cadrul AGEPI, a Comisiei de atestare şi disciplină a mandatarilor autorizaţi în domeniul proprietăţii intelectuale.

C.: Cu ce probleme se confruntă cel mai des Direcția juridică?

D.S.: Activitatea Direcției juridice este destul de complexă și multilaterală. Implică diferite sarcini, pe diferite domenii și nivele de executare, precum și interacțiunea permanentă cu specialiști atât din cadrul agenției, cât și din cadrul autorităților cu care colaborăm la nivel interinstituțional. Din aceste considerente, pe lângă corectitudine, vigilență și operativitate, colegii din Direcția juridică nu uită să manifeste diplomație și înțelegere, calități care stau la baza relațiilor de colaborare productivă. Consider că, de fapt, comunicarea eficientă elimină un șir de probleme și impedimente, în timp ce comunicarea defectuoasă generează dificultăți suplimentare, tergiversare inutilă și chiar lipsa oricărui rezultat.

Astfel, în activitatea curentă, încercăm să identificăm din start particularitățile specifice ale activităților în care suntem implicați, ritmul de lucru, spiritul colaborării, nivelul de implicare și să ne focusăm atenția pe soluționarea problemelor curente încă la faza incipientă, pentru a nu admite un blocaj semnificativ al activității.

C.: În ce măsură a fost influenţată activitatea Direcţiei juridice din cadrul AGEPI de pandemia de COVID-19?

D. S.: În prezent suntem prinși în mijlocul unei situații fără precedent, cu puternic impact, pe care îl resimțim cu toții în toate domeniile de activitate. Această nouă stare a lucrurilor nu a anulat sau diminuat angajamentele și prioritățile strategice asumate de AGEPI, dar a impus o abordare complexă a tuturor aspectelor care asigură gestionarea eficientă a domeniului de protecție a proprietății intelectuale din Republica Moldova.

În această conjunctură, au intervenit o serie de particularități, care necesită examinare și încadrare juridică, sarcină ce revine conform competenței Direcției juridice, pentru a fi asigurată continuitatea procedurilor de acordare a protecției juridice a OPI, precum și a altor acte de procedură. Spre exemplu, o atenție sporită a fost acordată situațiilor determinate de suspendarea termenelor de procedură.

Dacă să ne referim la modul de organizare a activității la nivel de subdiviziune în cadrul AGEPI, Direcția juridică, în această perioadă, și-a revăzut și ajustat procesele de lucru noilor cerințe și rigorii, pentru a asigura realizarea în termen a sarcinilor, coordonarea proiectelor de acte normative aflate în derulare, reprezentarea corespunzătoare în instanță, precum și pentru a satisface solicitările beneficiarilor sistemului de protecție a proprietății intelectuale pe sectoarele atribuite în gestiune. În această situație, Direcția juridică a mizat pe optimizare, ceea ce a permis economii esențiale de resurse și de timp, atât de necesare în această perioadă. Acest fapt a devenit posibil și prin aplicarea instrumentelor juridice, dar și tehnologice, cum ar fi semnarea documentelor cu semnătura electronică, organizarea ședințelor de lucru prin intermediul platformelor de conexiune online, colegii din echipă devenind tot mai implicați și mai conectați la noul ritm de activitate.

Însă cel mai important aspect care trebuie remarcat în acest context este suportul pe care ni-l acordăm reciproc, zi de zi, în activitatea desfășurată, astfel ca inconveniențele apărute să fie soluționate cât mai rapid și eficient.

C.: Aţi putea să vă referiţi la evoluţia situaţiei din ultimii ani în domeniul de care sunteţi responsabilă?

D. S.: În temeiul prevederilor Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS), drepturile de proprietate intelectuală sunt recunoscute ca drepturi private. Acest fapt este stabilit expres și în art. 3 alin. (1) al Legii nr. 114/2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, conform căruia proprietatea intelectuală este proprietate privată, care aparţine persoanelor fizice sau juridice cu drept de posesiune, folosinţă şi dispoziţie. Nivelul de conștientizare a importanței OPI, precum și a asigurării protecției corespunzătoare a acestor valori, este în creștere. Din aceste considerente, a fost instituită prin lege garantarea de către stat a dreptului cetăţenilor la proprietate intelectuală, libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice, precum şi a apărării, în baza legii, a intereselor lor economice şi personale ce apar în legătură cu practicarea diverselor genuri de creaţii intelectuale.

Consider foarte important acest aspect, ca fiind un fundament temeinic pe care se ridică și se consolidează sistemul de protecție, dar și de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală din Republica Moldova. Anume la capitolul asigurării respectării drepturilor, în ultimii ani, se remarcă atât un interes crescut din partea titularilor de drepturi de a-și apăra drepturile garantate prin lege și confirmate prin titlurile de protecție, dar și o mai bună implicare din partea autorităților cu responsabilități în domeniu de a-și exercita în mod conștiincios atribuțiile pe acest segment.

Un instrument de referință în acest sens pentru autoritățile de resort constituie crearea și implementarea, începând cu data de 30.11.2020, a Platformei informaționale în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, care vine să îmbunătăţească comunicarea şi coordonarea interinstituţională prin automatizarea procesului de colectare şi transmitere a datelor relevante procesului de aplicare a mecanismelor de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile cu atribuții în domeniul proprietății intelectuale din Republica Moldova.

C.: În ce măsură reuşiţi să preluaţi din practica internaţională în domeniul Dvs. de responsabilitate?

D.S.: Sistemul național de protecție a proprietății intelectuale din Republica Moldova este parte integrantă a sistemului internațional de protecție coordonat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Republica Moldova este parte la o multitudine de tratate internaționale în domeniu, precum și face parte din uniuni internaționale specializate din cadrul acestui sistem.

Pe plan internațional, evoluția sistemului de protecție a proprietății intelectuale este foarte dinamică, scopul major fiind asigurarea unui grad înalt de protecție a produselor creației intelectuale. Reieșind din faptul că responsabilitatea prioritară a Direcției juridice rezidă în asigurarea dezvoltării și consolidării cadrului normativ național în domeniu, din aceste considerente, Direcția juridică este mereu atentă la toate noutățile și tendințele de dezvoltare a sistemului internațional de protecție, pentru a identifica cele mai optime soluții și funcționale instrumente care să excludă lacunele și neconformitățile existente în sistemul național de protecție.

Orice inițiativă de modificare a cadrului normativ în domeniul protecției proprietății intelectuale este precedată de efectuarea unor studii temeinice, în special a practicații internaționale, care oferă, de regulă, în marea majoritate a cazurilor, atât răspunsurile necesare pentru problema respectivă, dar și noi perspective utile unei abordării multilaterale a situației. De asemenea, în funcție de problematică și actualitatea ei la nivel internațional, se realizează diverse forme de schimb de experiență cu specialiștii de resort din oficiile similare, în temeiul acordurilor de colaborare semnate cu acestea, precum și se solicită asistența experților internaționali pe domeniile de competență. În acest sens, OMPI este mereu deschisă să acorde tot suportul necesar și util consolidării sistemelor naționale de protecție, precum și transferul prețios de cunoștințe și practici.

C.: Ce planuri aveţi stabilite pentru domeniul de care sunteţi responsabilă pe termen scurt, mediu şi lung?

D.S.: Sistemul de protecție a proprietății intelectuale din Republica Moldova se află în continuă consolidare, iar AGEPI, ca instituție cu responsabilități prioritare în domeniu, își construiește politica sa instituțională pe planificarea din punct de vedere strategic şi implementarea obiectivelor de dezvoltare a sistemului naţional de proprietate intelectuală.

În prezent, ne aflăm în ultimul an de implementare a Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale până în anul 2020, în temeiul căreia toate acțiunile au fost orientate spre asigurarea funcţionării eficiente a sistemului naţional de proprietate intelectuală, susţinerea şi promovarea creativităţii, afirmarea pe plan internaţional a ţării în calitate de partener egal în drepturi, crearea bazei social-economice, culturale, organizatorice şi de drept, în vederea integrării potenţialului intelectual naţional în cel regional şi mondial.

Însă lucrurile nu se opresc aici: tragem o linie, evaluăm indicatorii atinși, analizăm rezultatele obținute, constatăm lacunele existente și continuăm mai departe. Mai avem cu toții încă mult de muncă. Iar cea mai bună planificare ai pașilor care trebuie să îi parcurgem constituie o nouă strategie în domeniu prin care să stabilim obiectivele strategice, măsurile şi acţiunile specifice pentru realizarea acestora, astfel ca să ajungem, pe termen lung, la un nou nivel de consolidare a sistemului de protecție a proprietății intelectuale din Republica Moldova capabil să răspundă tuturor solicitărilor beneficiarilor, oricăror provocări, dar și să integreze noile concepte care se conturează la moment: inteligența artificială, inovațiile verzi, etc.

Dacă să ne referim la planurile pe termen mediu, acestea sunt orientate spre fortificarea cadrului juridic în domeniu, din care considerente intenționăm să operăm modificări în legile cadru ce reglementează protecția mărcilor, invențiilor, soiurilor de plante, denumirilor de origine, indicațiilor geografice, specialităților tradiționale garantate, desenelor și modelelor industriale. În acest mod, dorim să oferim sistemului național de protecție și mai multă credibilitate, siguranță, flexibilitate, dar și dezvoltarea continuă în pas cu necesitățile și tendințele înregistrate la nivel național și internațional: proceduri simplificate, termene restrânse, mecanisme accesibile și funcționale de contracarare a contrafacerii și pirateriei.

Pentru următorul an, Direcția juridică planifică:

– să definitiveze conceptul și să elaboreze proiectul noii Strategii în domeniul proprietății intelectuale;

– să continue promovarea proiectelor de acte normative demarate orientate spre consolidarea sistemului de protecție a dreptului de autor și drepturilor conexe, sistemului de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate de AGEPI în domeniul proprietății intelectuale, a mecanismului de eliberare a permisiunilor de folosire a denumirilor oficiale sau istorice a statului în marcă, desen și model industrial.

– să întreprindă procedurile necesare ratificării Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Lisabona privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice, semnat de Republica Moldova la data de 11.04.2016, precum și cele necesare semnării Acordului dintre Republica Moldova și Georgia cu privire la recunoașterea și protecția juridică a indicațiilor geografice.

C: Vă mulţumim!

Cristina Tomac