În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, șeful Poliției de Frontieră, Corneliu Groza, a vorbit despre activitatea Poliției de Frontieră de la începutul anului, mai ales în pandemie, cum pandemia a afectat planurile instituției, dacă este pregătită Poliția de Frontieră pentru un eventual „al doilea val pandemic”, dar și planurile până la sfârșit de an.

CURENTUL: Dle general, cum au fost primele trei trimestre ale anului 2020 pentru IGPF?

Corneliu Groza: Dacă e să facem un bilanț al activității instituției în primele trei trimestre, vom menționa neapărat despre impactul negativ cauzat de situația epidemiologică la nivel național și mondial, întrucât aceasta a constituit cauza principală de tergiversare sau chiar amânare a unor procese instituționale.

Ținând cont că această pandemie este o situație fără precedent, este firesc că a fost nevoie de timp pentru adaptarea la noi condiții și restricții, precum și pregătirea măsurilor de răspuns.

Aceste circumstanțe, în perioada inițială, inevitabil au cauzat clasarea pe planul 2 a activităților ordinare planificate, devenind prioritară concentrarea eforturilor pentru a gestiona eficient situația pandemiei, implicit, asigurarea subdiviziunilor cu echipamentul necesar, instruirea corespunzătoare a personalului din prima linie de control, dezvoltarea cadrului normativ instituțional etc..

Firesc este că, odată cu soluționarea acestor prime necesități, s-a cristalizat și necesitatea asigurării continuității proceselor instituționale ordinare planificate pentru perioada de referință, la care neapărat trebuia de acordat atenția cuvenită. Consider că, chiar dacă la începutul anului am fost bulversați de efectele Covid-19, am reușit la ziua de astăzi să aducem în albia normalității toate procesele instituționale.

C: În ce măsură au fost afectate de pandemie planurile inițiale ale IGPF?

C.G.: Pandemia a afectat în primă fază procesul de achiziții publice, or am fost nevoiți să reacționăm rapid în faza incipientă a răspândirii Covid-19, pentru a redistribui mijloacele financiare alocate pentru anul 2020, astfel încât să asigurăm atât angajații Poliției de Frontieră cu mijloace de protecție, cât și punctele de trecere cu echipamente care urmau să minimizeze propagarea virusului în rândul cetățenilor care traversau hotarul Republicii Moldova.

Deopotrivă, au avut de suferit activitățile planificate în comun cu partenerii externi, ținând cont de restricțiile de organizare a deplasărilor, întrevederilor/întrunirilor. Drept efect, s-a produs tergiversarea unor activități de importanță majoră, fapt care a condiționat o deviere de la planurile inițiale ale IGPF.

Prin urmare, sunt anumite evenimente contramandate pentru o perioadă ulterioară, cum ar fi dezvoltarea conceptului de control comun pe segmentul central al frontierei moldo – ucrainene (transnistrean), semnarea unor acorduri bilaterale, etc., evenimente care cu certitudine se vor regăsi în noile documente de planificare, atât la nivel național cât și instituțional.

C: Care au fost cele mai mari provocări pentru IGPF în primele trei trimestre și cum le-ați făcut față?

C.G.: Printre cele mai mari provocări, am putea menționa:

– Lipsa experienței instituționale în gestionarea unor astfel de situații specifice. Ținând cont de cât de repede a evoluat situația epidemiologică, practic ne-am pomenit în plină pandemie cu o dotare insuficientă și proceduri de lucru neadaptate.

La acest capitol, am fost susținuți foarte mult de către partenerii externi, primind loturi de echipament, dar și expertiză internațională, în baza proiectelor de asistență externă.

– O altă provocare, a fost condițiile dificile în care au fost nevoiți să activeze angajații din prima linie de control, având în vedere disconfortul fizic și emoțional cauzat de portul echipamentului de protecție, în special în perioada caniculară, precum și probabilitatea înaltă de infectare a angajaților și ulterioara răspândire a virusului printre cei apropiați.

– Paralel, se atesta și o tensionare sporită în relațiile cu persoanele care traversează frontiera de stat, pe motivul restricțiilor specifice impuse de pandemie, precum ar fi autoizolarea, restricții de călătorie, sistarea traficului prin anumite puncte de trecere.

C: În cifre, date statistice, cum arată activitatea IGPF în primele trei trimestre?

C.G.: În perioada 01.01 – 01.10.2020, frontiera de stat a Republicii Moldova a fost traversată de 4 962 981 persoane, dintre care:

la intrare în RM – 2 449 205 persoane;
la ieșire din RM – 2 513 776 persoane.

Totodată, frontiera de stat, în perioada de referință, a fost traversată de 1 427 511 unități de transport, dintre care:

715 798 la intrare în RM;
711 713 la ieșire din RM.

Cu referire la numărul neautorizărilor privind traversarea frontierei de stat al RM, în perioada de raport, au fost înregistrate 3 423 de neautorizări, dintre care:

1 530 neautorizări – pentru persoane;
1 893 neautorizări – pentru unitățile de transport.

De asemenea, în perioada vizată, de către IGPF, pe linia de activitate au fost documentate 5561 fapte ilicite la frontiera de stat, cu implicarea a 6544 de persoane, dintre care:

· Încălcări frontaliere: 1912 cazuri/2495 persoane (*încălcarea frontierei de stat-163/179; * regimului frontierei de stat-11/17; * regimului PTF- 510/520;* regimului zonei de frontieră – 1225/1776; * regulilor de trecere a FS – 3/3);

· Trafic ilicit la frontiera de stat – 214 cazuri /219 persoane (* trafic ilicit de alcool – 4/4; * de arme și muniții – 11/11; * de autovehicule – 12/12; * – de droguri – 1/1; * de mărfuri – 79/80; * de substanțe chimice, toxice etc. – 4/4; * de substanțe medicamentoase – 10/10; * de țigări, tutun 93/97);

· Migrația ilegală – 498 cazuri /510 persoane ( * încălcarea frontierei de stat – 82/94; * încălcarea regimului de ședere – 416/416);

· Alte încălcări – 2937cazuri / 3320 persoane.

Totodată, în perioada de raport, de către polițiștii de frontieră au fost constatate 2660 de contravenții cu întocmirea proceselor verbale, precum și eliberate 3044 de chitanțe. Astfel, în perioada de referință au fost aplicate amenzi în sumă de 5 828 000 lei și încasată suma de 2 445 525 lei până la momentul actual.

Cu referire la evoluția fenomenului infracțional la frontiera de stat, conform datelor statistice înregistrate pe linia de activitate a Poliției de Frontieră, în perioada lunilor ianuarie – septembrie 2020, de către subdiviziunile specializate ale IGPF au fost pornite 480 cauze penale.

Ca urmare a analizei datelor referitor la gravitatea infracțiunilor înregistrate de IGPF în perioada de raport, constatăm comiterea cel mai des a infracțiunilor:

· ușoare – 344 infracțiuni;
· mai puțin grave – 96;
· grave – 29;
· deosebit de grave – 1.

Totodată, în perioada ianuarie-septembrie 2020, angajații IGPF au reținut 64 persoane aflate în urmărire penală.

C: Ce puteți spune despre colaborarea regională și internațională în această perioadă?

C. G.: În ansamblu, pot afirma că au avut de suferit întrevederile oficiale/tête-à-tête, dar au luat amploare ședințele și întrunirile în mediul online. În context, e firesc că au fost afectate unele procese, dar în același timp, necesitatea de a acționa rapid în contextul pandemic, a catalizat, după cum am menționat mai sus, noul format al cooperării bilaterale și multilaterale, beneficiind în acest sens de deschidere atât din partea autorităților de aplicare a legii din Republica Moldova și cele la nivel internațional, dar și partenerii externi care au intervenit oportun cu asistență tehnică/investițională pentru consolidarea capacităților pe toate segmentele de activitate.

C: Ce planuri aveți pentru finalul anului 2020?

C.G.: Cât privește planurile pentru acest sfârșit de an, accentul prioritar îl punem pe consolidarea eforturilor în vederea realizării activităților planificate conform documentelor de planificare.

Principalele măsuri sunt:

1. Consolidarea continuă a capacităților instituționale de gestionarea eficientă a fluxurilor migraționale, în condițiile impuse de pandemie;

2. Continuarea negocierilor cu partea ucraineană, în vederea implementării controlului comun al frontierei de stat pe segmentul (transnistrean);

3. Consolidarea sistemului de management al resurselor umane, dezvoltarea  și perfecționarea domeniului de formare profesională a angajaților Poliției de Frontieră, sporirea atractivității față de profesia de polițist de frontieră;

4. Valorificarea asistenței externe oferită de către partenerii de dezvoltare și identificarea noilor surse de finanțare, contribuind astfel la realizarea într-o manieră eficientă și eficace a managementului integrat al frontierei în conformitate cu documentele de politici naționale și bunele practici internaționale.

C: Pe cât de pregătit este IGPF de un eventual al doilea val al pandemiei?

C.G.: Sunt convins că Poliția de Frontieră este capabilă de a face față la un „al doilea val al pandemiei”, mai bine ca în perioada primului val, având în vedere experiența obținută în perioada precedentă, dotarea asigurată, precum și mecanismele funcționale în acest context.

La prima etapă ne-am ciocnit cu un șir mai larg de impedimente, ținând cont de faptul că măsurile de răspuns au fost dezvoltate practic de la zero. Aici vorbim inclusiv și de lipsa unui cadru normativ la nivel instituțional, lipsa echipamentului de termometrie, mecanisme de colaborare insuficient de dezvoltate între IGPF și autoritățile de sănătate publică etc.

Acum însă, având toate astea „puse pe roate”, cu siguranță ne vom descurca mult mai bine. Într-o astfel de situație, necesitățile IGPF se vor reduce la suplinirea stocurilor de echipament de protecție a personalului, precum și de dezinfectare a încăperilor de serviciu.

Desigur că mizăm și în continuare pe suportul partenerilor externi, pe o bună colaborare și în continuare cu autoritățile de frontieră ale statelor vecine în vederea gestionării eficiente a traficului transfrontalier în aceste condiții specifice.

Nu în ultimul rând, mizăm și pe înțelegerea și receptivitatea cetățenilor față de cerințele impuse de autorități în vederea gestionării cât mai eficiente a situației pandemice.

C: Ce scopuri își propune IGPF pe termen mediu și lung?

C.G.: Dacă e să facem o referire generală la prioritățile pe termen mediu, Poliția de Frontieră își propune realizarea prevederilor Strategiei naționale pentru managementul integrat al frontierei de stat pentru anii 2018-2023, urmând ca până la finele anului să fie aprobat noul plan de implementare a acesteia până în 2023.

Aici mă refer atât la îmbunătățirea infrastructurii la frontieră și asigurarea condițiilor bune de activitate pentru angajații instituției, dar și consolidarea relațiilor de cooperare la nivel național și internațional, dotarea tehnică a Poliției de frontieră și implementarea noilor tehnologii de control în punctele de trecere și la frontiera verde, astfel încât să asigurăm o securizare cât mai eficientă a întregului perimetru al frontierei de stat.

Pe termen lung, desigur urmărim să aliniem procesele instituționale la standardele internaționale aferente managementului integrat al frontierei și respectiv să transformăm Poliția de Frontieră într-o instituție modernă, eficace și eficientă, orientată către comunitate, poziționată optim în mediul național și internațional, compatibilă și interoperabilă cu structurile similare din alte state.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea