[ X ]
(INTERVIU) Andrei Jicol: Dacă știi cum trebuie să modifici ceva și acest lucru este posibil, trebuie doar să pui ideile în practică
20 Februarie

Interviu cu Andrei Jicol, Director al companiei „TRENDSETER” pentru Almanah Politic 2019

Dle. Jicol cum a fost anul 2019 la general pentru compania pe care o conduceţi?

2019 a fost un an foarte activ, deoarece noi, ca agenţie implicată în domeniul publicităţii, am observat o creştere din punct de vedere al business-ului, publicitatea fiind un fel de termometru al afacerilor. Astfel, noi vedem primii când afacerile sau piaţa începe să cadă sau să crească. În acest an am înregistrat o creştere, respectiv, şi noi am fost mai activi. Plus că, am avut şi un an politic destul de activ cu două campanii electorale, care au perturbat în sens pozitiv activitatea companiei noastre.

Anul 2019 a fost un an în care aţi fost şi mai activ în plan social. Ce acţiuni aţi lansat?

Îmi place să spun mai mult responsabil civic. Activitatea noastră se desfăşoară în ambianţa oraşului, respectiv, zi de zi suntem puşi în faţa faptului să fim la curent cu toate tendinţele mondiale ce ţin de ambianţă: design stradal, planificare urbană şi tot ce este legat de comoditatea urbană. Anume din acest motiv am fost copleşit de ideea că am putea să implementăm multe lucruri sociale interesante. Unul dintre acestea a fost proiectul „Alo Capitala”, care monitorizează activitatea Primăriei. Acest proiect a fost mai mult o idee, o intenţie de a arăta că Primăria Chişinău are diverse activităţi şi că există şi latura bună, or în ultimii ani a fost mai mult criticată. Nimeni nu vede mecanismul acesta complicat care este în spatele interfeţei, se fac foarte multe lucruri care nu sunt mediatizate şi noi ne-am propus să apropiem mai mult Primăria de oamenii acre locuiesc în acest oraş.

Un alt proiect la care am lucrat mult ţine de achiziţiile electronice. E vorba mai mult de o implicare civică decât de business, pentru că din punct de vedere financiar acesta nu este un proiect rentabil, în schimb aduce un plus de transparenţă în achiziţiile publice.

Anul acesta am elaborat şi un document arhitectural, care se numeşte „Design stradal”. Este un document ce se referă la faţadele din municipiul Chişinău, care cuprinde 80 de pagini A3 şi are menirea să ajute oraşul în procesul de reamenajare a faţadelor. În Chişinău avem multe astfel de faţade istorice care sunt mega aglomerate cu diferite denumiri de firme, diferite tăbliţe comemorative. Exemple de astfel de faţade putem observa chiar pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că nu este o abordare în complex şi noi am elaborat un proiect în acest sens, care ar putea fi ca lege pentru cei ce vor lucra în continuare în direcţia reamenajării faţadelor. Spre exemplu – un agent economic vrea să deschidă un butic pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Tot ce va trebui acesta să facă, va fi să citească documentul menţionat şi să se conducă de regulile descrise.

Am elaborat acest document pentru că ceva similar nu există în Primărie. Chiar l-am înaintat recent noilor funcţionari şi viceprimarului spre analiză şi, respectiv, spre votare. Acest regulament nu are nici un scop de business, este vorba doar despre faptul că de la strada Puşkin până la strada Tighina pe Ştefan cel Mare şi Sfânt să avem faţade frumoase. Documentul a fost elaborat împreună cu un grup de arhitecţi şi specialişti în domeniu şi, având toate aceste activităţi comune, am decis să fondăm o asociaţie obştească care are la bază proiectele: „ALO Capitala”, „Achiziţii electronice”, „Design stradal” şi „Ambianţă urbană”.

Ce vă motivează să faceţi asemenea acţiuni şi să le lansaţi?

În primul rând, pentru că ştiu cum trebuie făcute multe lucruri, în al doilea rând, probabil, eu şi echipa cu care lucrez, avem multă energie, iar în al treilea rând – pentru că nu suntem indiferenţi. Am ajuns la etapa în care avem certitudinea că, dacă ştii cum trebuie să schimbi ceva şi acest lucru este posibil, trebuie doar să pui ideile în practică. Noi doar venim cu idei cum ar trebui să arate o faţadă perfectă şi nimeni dintre agenţii economici nu are de suferit.

Cum decurge colaborarea cu structurile statului în implementarea acestor acţiuni?

Un exemplu foarte bun şi o colaborare de durată este cea cu poliţia. Am venit cu o soluţie pentru fluidizarea traficului şi am venit cu o contribuţie în acest sens – am dat acces poliţiei la ecranele mari de publicitate şi am organizat mecanismul prin care ei publică informaţia despre ambuteiaje, unde şi când se formează acestea, când trebuie să fie ocolită o stradă anumită. Oamenii, fiind la volan, în ambuteiaj sau în intersecţie, văd mesajele poliţiei prin care se indică zonele ce trebuie ocolite.

Am colaborat de asemenea cu diferite structuri când am avut cazuri de incendii şi chiar explozii de gaze. Am venit cu propunerea şi am lansat chiar o campanie de informare „Ce faci când simţi miros de gaz?”, aceasta vând un impact foarte mare.

O altă colaborare este cea cu Primăria capitalei. În această primăvară, Primăria a anunţat că pe strada Bucureşti se va circula cu dublu sens şi atunci am venit cu ideea să anunţăm public despre acest lucru nu doar printr-un comunicat de presă, ci printr-o campanie de publicitate, prezentând informaţia ca un produs nou. Astfel, noi informam oamenii că pe strada Bucureşti este dublu sens şi îi îndemnam să circule fără grijă. Chiar dacă au fost organizate mai multe briefing-uri de presă la acest subiect, oamenii se temeau să circule, dar la o săptămână de la lansarea campaniei noastre, circulaţia s-a îmbunătăţit pentru că şoferii erau deja bine informaţi.

Sunteţi un exemplu de responsabilitate socială în municipiul Chişinău. Planificaţi să faceţi ceva similar şi în afara capitalei?

Mi-aş dori foarte mult ca experienţa pe care am acumulat-o în Chişinău să o extind şi în zona de nord şi sud a ţării. La nord aş începe cu Bălţi, cu toate că nu pot să spun că cunosc foarte bine problemele din acest oraş, dar am fost de câteva ori şi, cred că, are nevoie de aceleaşi reamenajări şi abordări ca şi oraşul Chişinău. Ne propunem, împreună cu echipa, să ne extindem activitatea şi în alte oraşe, dar avem încă foarte mult de lucru aici, în capitală.

Ce planuri aveţi pentru 2020 în calitate de Director al companiei Trendseter? Dar în calitate de cetăţean al Republicii Moldova?

La începutul anului 2019 am zis – compania mea va avea o abordare bazată pe implicare socială şi civică, nu vom face doar activitate economică, ci ne vom implica activ în ceea ce înseamnă ambianţă, ţară, oraş. Şi cred că ne-a reuşit acest lucru. Aş vrea ca în 2020 să pot să fiu la fel sau mai activ şi să văd cât mai multe proiecte realizate din toate cele pe care le avem în plan. Ne propunem ca în 2020 asociaţia obştească pe care am înfiinţat-o să aibă o pagină oficială, unde vom publica lucrările noastre, astfel încât oamenii să le vadă şi să cunoască mai multe lucruri despre activitatea pe care o desfăşurăm. Multe persoane care au văzut proiectele noastre ne susţin şi sunt dornice să facă noi schimbări, dar nu este de ajuns doar dorinţa de a contribui la reamenajarea unui parc sau a unei străzi – mai este nevoie şi de conlucrare cu Primăria, care este astăzi extrem de complicată ca mecanism, impunând multe norme, acte şi oameni care sunt inflexibili, nu doresc să realizeze sau să schimbe ceva din simplul motiv că nu sunt interesaţi, nu au nici motivaţie pentru a face acest lucru. Sperăm că în anul ce vine toate aceste lucruri se vor schimba şi vom avea o colaborare frumoasă cu Primăria şi nu numai.

Ce mesaj aveţi pentru mediul de afaceri şi mediul politic din Republica Moldova?

Dacă vorbim de mediul politic, cred că ar fi bine ca acesta să aibă o colaborare cât mai strânsă cu „minţile” antreprenorilor. Şi dacă ne întrebăm de ce, răspunsul e foarte simplu. Atunci când un funcţionar public are de realizat ceva, acesta nu ştie cum să se descurce cu o sumă minimă de bani, pentru că la şcoală nu l-a învăţat. Pe când antreprenorii, dat fiind situaţia pe care o avem în ţară, acţionează ca pe un câmp minat şi sunt impuşi să găsească mereu soluţii din resursele care există, nu din bani împrumutaţi. Antreprenorul este persoana care, pornind de la resursele existente, face lucruri constructive şi evoluează. Cred că, dacă „mintea” de antreprenor, cea de funcţionar şi cea de politician vor începe să comunice, atunci, cu siguranţă, toate soluţiile pentru problemele existente vor fi găsite aici, în interior, fără a apela la ajutorul celor din afară.

Almanah Politic 2019

Inapoi la arhiva noutaților