Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat la data de 13 decembrie curent, Raportul auditului conformității gestionării patrimoniului public (inclusiv subsidiile) de către instituțiile publice din domeniul infrastructurii calității în anii 2020-2021.

Dinamica evoluției economice mondiale, precum și importanța procesului de globalizare condiționează, în mod inevitabil, necesitatea armonizării sistemelor de reglementare și a infrastructurii aferente, pentru promovarea producției și comerțului la nivel global. Optimizarea reglementărilor tehnice depinde foarte mult de infrastructura calității, ale cărei elemente-cheie sunt următoarele: standardizarea, inspecția și acreditarea, certificarea și încercările (pentru verificarea parametrilor în condiții de laborator).

Asigurarea organizării și coordonării activităților de standardizare, metrologie și supraveghere metrologică, acreditare și evaluare a conformității, reglementare tehnică, securitate industrială, supraveghere a pieței, protecție a consumatorilor la nivel național, constituie misiunea Ministerului Economiei, iar activitățile în domeniul infrastructurii calității sunt exercitate de către: Institutul de Standardizare din Moldova, Institutul Național de Metrologie, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (succesor de drepturi al Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței) și Centrul National de Acreditare din Republica Moldova, în care Ministerul Economiei are calitatea de fondator.

Patrimoniul gestionat de instituțiile publice din domeniul infrastructurii calității aparține în totalitate statului și, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit la finele anului 2021 – 37269,13 mii lei cu o diminuare față de perioada precedentă de 2841,29 mii lei.

Statele de personal ale instituțiilor publice auditate au fost elaborate și aprobate în corespundere cu organigramele acestora, conform cărora, efectivul limită aprobat la situația din 31 decembrie 2021, a constituit 180 de unități, dintre care real încadrate – 136 de unități.

Conform prevederilor Legii Bugetului de Stat, instituțiilor publice din domeniul infrastructurii calității le-au fost alocate mijloace financiare sub formă de subsidii în următorul raport: 33382,8 mii lei pentru anul 2020 și respectiv 35022 mii lei pentru anul 2021.

În conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova față de Organizația Mondială a Comerțului și ținând cont de necesitatea armonizării legislației naționale cu cerințele Uniunii Europene, precum și pentru asigurarea unui nivel adecvat al calității produselor autohtone, în anul 2012 au fost luate unele măsuri de reformare a sistemului infrastructurii calității, în rezultat în structurile implicate în gestionarea domeniului au parvenit unele modificări. Astfel au fost create instituțiile publice Institutul Național de Metrologie, Institutul de Standardizare din Moldova și Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC) pe principiu de autofinanțare.

Ca urmare a activităților de audit se relevă că, rezultatele inventarierii în cadrul instituțiilor publice din domeniul infrastructurii calității indică doar stabilirea existenței faptice și scriptice a bunurilor aflate în gestiunea acestora, nefiind identificate bunurile neutilizate și amortizate integral, neevaluate corespunzător, necasate, netransmise altor entități și, prin urmare, nefiind luate deciziile manageriale de rigoare relevante acestora.

Probele de audit acumulate, aferente gestionării veniturilor, denotă că, acțiunile întreprinse în perioada 2020-2021 de către managementul instituțiilor publice nu au asigurat în totalitate gestionarea prudentă și conformă a veniturilor sale, nefiind valorificate toate rezervele în acest domeniu.

Ponderea majoră, în totalul veniturilor instituțiilor publice a revenit finanțărilor din bugetul de stat (subsidii), pentru dezvoltarea sectorului infrastructurii calității și protecției consumatorului, conform principalelor obiective și direcții de dezvoltare, repartizate pe priorități în proporție de 78% (33382,8 mii lei) pentru anul 2020 și 79% (35022 mii lei) pentru anul 2021.

Astfel:

sistemul de tarifare a serviciilor prestate aplicat în cadrul instituțiilor publice din domeniul infrastructurii calității este învechit și urmează a fi reorientat pe costuri reale și principii aplicabile;
neelaborarea și neaplicarea unor reglementări interne nu au asigurat acumularea integrală a unor venituri provenite din prestarea serviciilor ceea ce a condiționat suportarea unor cheltuieli nejustificate pentru remunerarea persoanelor implicate în procesul prestării serviciilor.
Prin urmare, auditul a concluzionat că în corelare cu principiile de bază stabilite, aferente asigurării stabilității financiare ale instituțiilor publice, eficienței și dezvoltării continue, recuperarea costurilor suportate pentru prestarea serviciilor, se denotă necesitatea actualizării și orientării pe costuri reale a tarifelor aferente serviciilor prestate în sfera standardizării și metrologiei.

Constatările aferente utilizării resurselor financiare, inclusiv a subsidiilor, denotă că, în perioada supusă auditului, per ansamblu, cu unele rezerve de îmbunătățire, procesul în cauză s-a realizat în modul corespunzător, fiind respectată legalitatea cheltuielilor în funcție de activitățile desfășurate de către instituțiile publice. Totodată, au fost admise și unele neconformități aferente utilizării mijloacelor financiare în anii 2020-2021, exprimate prin următoarele:

managementul domeniului infrastructurii calității necesită o reabordare prin formularea viziunii strategice a activității instituțiilor publice pe un termen mediu în coraport cu Programul de activitate al Guvernului și CBTM;
acumularea numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite impune obligații legale față de personalul încadrat de cca 1176 mii lei (inclusiv contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii), ceea ce afectează stabilitatea financiară a instituțiilor auditate;
neaplicarea și neinstituirea unor politici, proceduri și reguli interne afectează procesul de remunerare a personalului, generând în așa fel și alte riscuri în raport și în aspect de regularitate, printre care stabilirea și calcularea neconformă a ajutorului material și a premiilor unice, majorarea necorespunzătoare a cheltuielilor de salarizare aferente personalului neîncadrat în state, dar care prestează servicii, înregistrarea neconformă a tranzacțiilor economice aferente prestării serviciilor de traduceri de către angajații instituției, etc.
Prin urmare, neconformitățile în cauză s-au soldat cu majorarea cheltuielilor de personal, condiționarea riscului de instabilitate financiară, neasigurarea principiului de transparență la utilizarea resurselor financiare, raportare neveridică a informațiilor aferente remunerării muncii.

Curtea de Conturi a concluzionat că, modul de gestionare a patrimoniului public, cu unele rezerve de îmbunătățire, per ansamblu a întrunit principiile de legalitate, transparență și integritate, iar deficiențele și neconformitățile admise în activitățile operaționale nu au afectat semnificativ buna guvernare a patrimoniului public încredințat.

În context, Curtea de Conturi a oferit recomandări pentru remedierea punctelor vulnerabile depistate în cadrul prezentei misiuni de audit, acestea fiind acceptate de către Instituțiile Publice din domeniul infrastructurii calității cu asigurări de implementare în termenii stabiliți.