Înfiinţată în 1970, Fabrica de sticlă din Chişinău este o întreprindere de referinţă pentru economia moldovenească. Fiind unul din liderii indiscutabili pe piaţa internă a Moldovei, Fabrica asigură necesităţile fabricilor locale de vinuri şi coniacuri, de băuturi alcoolice, ale întreprinderilor pentru prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor, ale producătorilor de băuturi răcoritoare, de produse alimentare pentru copii, ketchup-urilor, etc. Iar rezultatele înregistrate în primul semestru al anului curent, vorbesc despre faptul că Fabrica de Sticlă din Chişinău este pe o cale de dezvoltare corectă, sporindu-şi tot mai mult contribuţia la dezvoltarea economiei ţării şi nu numai.

Astfel, cifra de afaceri pentru primul semestru al anului 2019 a fost de 159,2 mil. lei la o cantitate de 89,27 mil. bucăţi sau o masă de 25 607 tone, pe când în primul semestru al anului 2018, la o cantitate vândută de 3,71 mil. bucăţi (cu 423 tone mai mult ca în primul semestru din 2019) venitul din vânzări a constituit cu 5,85 milioane lei mai puțin și anume 153,2 mil. lei.

În perioada de referinţă, exporturile au totalizat 121,7 mil. lei cu o pondere de 76,5% în totalul vânzărilor și au înregistrat o creștere față de aceeaşi perioadă a anului trecut în sumă de 1,02 mil. lei. Concomitent, și pe piața internă vânzările au însumat 37,4 mil. lei cu o pondere de 23,5% în totalul vânzărilor, înregistrând o creștere față de perioada similară din anul trecut în sumă de 4,8 mil. lei.

Principalele pieţe de desfacere ale întreprinderii în semestrul unui din 2019 au fost: România – 46,1%; R. Moldova (inclusiv regiunea transnistreană) – 23,5%; Ungaria – 8,5%; Grecia – 5,8%; Bulgaria – 4,8%; Polonia – 2,5%; Georgia – 1,5%; Macedonia – 1,2%; Ucraina – 1,2%.

Ar fi de notat şi faptul că, în primul semestru din 2019, vânzările nete şi profitul brut s-au majorat comparativ cu perioada similară a anului trecut. Astfel, costul vânzărilor la 1 leu venituri din vânzări în perioada de raport a constituit 0,823 lei, fiind înregistrată o diminuare cu 0,023 lei comparativ cu anul trecut.

Profitul brut, în perioada de referinţă, a înregistrat o creştere în sumă de 4,5 mil. lei, comparativ cu perioada similară a anului precedent, constituind 28,2 mil. lei. În acelaşi timp, profitul net, realizat în primul semestru din 2019, constituie 12,71 mil. lei , pe când în primul semestru din 2018 s-a înregistrat un profit net de 10,01 mil. lei. Acesta este în creștere cu 2,66 mil. lei, în pofida faptului că salariul mediu pe întreprindere a crescut cu 2454 lei și constituie 11 303 lei în primul semestru 2019, față de 8 849 lei în primul semestru din 2018.

Impresionante sunt şi datele ce ţin de defalcările la bugetul consolidat şi la fondul de asigurări sociale. Astfel, în primul semestru din 2019 (s-au transferat 9,16 mil. lei) s-a atestat o creștere masivă de 9,11 mil. lei în raport cu primul semestru din 2018 (când s-au transferat 0,05 mil. lei).

În context, merită menționat şi faptul că, începând cu luna mai 2019, angajaţii Fabricii beneficiază de alimentaţie la prânz în cantina care a staţionat mai bine de trei ani.

De asemenea, un pas în întimpinarea angajaților este și reluarea activității punctului medical de pe teritoriul întreprinderii, care la fel a fost închis timp de mai mult de trei ani. După o lungă perioadă, angajaţii au avut parte de un control mai complex al sănătăţii, necesitate determinată de condițiile specifice în care muncesc.

Progrese vizibile, în primul semestru din 2019, Fabrica de Sticlă din Chişinău a înregistrat şi la capitolul creanțe, în raport cu primul semestru din 2018 acestea fiind diminuate cu 10,06 mil. lei şi aduse până la nivelul de 49,29 mil. lei.

Tendințe pozitive se atestă și la capitolul datorii. Astfel, întreprinderea a diminuat datoriile cu 41,08 milioane lei, la sfârșitul semestrului întâi din 2019 aducându-le la nivelul de 15,3 mil. lei.

Toate acestea arată că Fabrica de Sticlă din Chişinău stă bine la majoritatea capitolelor, iar dacă calea de dezvoltare aleasă va continua în acelaşi tempou, ar putea deveni una din principalele întreprinderi ale economiei moldoveneşti.

Cristina Pendea