În ultima perioadă, în spaţiul public s-au făcut mai multe referinţe la activităţile de comerţ desfăşurate în Republica Moldova. Inclusiv au răsunat şi remarci de genul că business-ul în Republica Moldova se reduce la a cumpăra dintr-un loc şi a vinde în altul, dar ceva mai scump. Au răsunat şi unele opinii precum că nimic grav nu se va întâmpla dacă multe din întreprinderile din comerţ şi-ar reduce activitatea sau, în genere, ar dispărea, în virtutea scăderii activităţilor economice în general sau a creşterii concurenţei. Însă, lucrurile nu stau chiar aşa şi în rândurile de mai jos mă voi strădui să explic care este ponderea reală a comerţului în economia Republicii Moldova.

Ultimele date statistice oficiale la temă arată că în Republica Moldova sunt circa 41,5 mii întreprinderi active. Apropo, ponderea întreprinderilor active în numărul total de întreprinderi este de 76,4%. Cea mai mare pondere în numărul total de întreprinderi active o au anume cele ce activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul – 39,6%. Fiecare a treia întreprindere nou creată în fiecare an în Republica Moldova îşi alege ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata şi amănuntul. Ca să fie clar ce înseamnă aceasta la concret, voi face trimitere la cele mai „noi” date care se găsesc pe site-ul Biroului Naţional de Statistică la capitolul „Demografia întreprinderilor” şi care se referă la anii 2021 şi 2022. Dacă în 2021 în Republica Moldova au fost create 5,3 mii întreprinderi noi, atunci în 2022 – 4,6 mii. Deci, putem deduce că în fiecare an, în domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul apar minimum 1,5 mii – 1,7 mii întreprinderi. Apropo, ca să evităm o confuzie ce poate apărea, e necesar de precizat că numărul întreprinderilor nou create în Republica Moldova în fiecare an este practic egal cu numărul întreprinderilor lichidate, deci cifra generală nu are de suferit. Întreprinderile din domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul sunt şi cele mai „vulnerabile” şi mai puţin rezistente la provocările economiei de piaţă. Ponderea acestora în numărul total de întreprinderi lichidate, potrivit ultimelor date statistice făcute publice la această temă este de peste 45%.

Cea mai mare parte a întreprinderilor din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul sunt întreprinderile mici şi mijlocii. Datele statistice pentru 2023 (cele pentru 2024 încă nu au fost publicate) arată că în Republica Moldova în total erau 63 266 întreprinderi. Dintre acestea, 99,2% erau întreprinderi mici şi mijlocii. Iar în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii activează circa 65% din angajaţii tuturor întreprinderilor din ţară. În total, în Republica Moldova numărul populaţiei ocupate este puţin peste 816 mii. O treime dintre aceştia sunt angajaţi în sectorul public. Dacă facem abstracţie de bugetari, atunci deducem că în întreprinderile mici şi mijlocii activează peste 353 mii angajaţi.

Revenind la cele menţionate în debutul acestui material, ar fi de menţionat că, desigur, cei ce critică comerţul, au dreptate în felul lor. Dar, din alt punct de vedere, reducerea ponderii comerţului ar distruge economia naţională. Este o realitate care nu poate fi neglijată. Iar statul a devenit într-un fel dependent de activităţile de comerţ. Pentru că de aici vine o mare parte a veniturilor bugetare, dar şi a numărului de locuri de muncă. Într-un fel putem spune chiar că statul e obligat să asigure cele mai bune condiţii pentru activităţile comerciale, inclusiv să protejeze agenţii economici din acest domeniu în faţa noilor provocări ce au apărut. Căci, protejând domeniul comerţului autohton, statul se va proteja pe sine. Şi dacă anterior se spunea că, „comerţul este motorul progresului”, acum, în condiţiile ce s-au creat, putem spune că, cel puţin în Republica Moldova, „comerţul este motorul economiei naţionale”.

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova