Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat la data de 6 aprilie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) a Parlamentului Republicii Moldova, Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2020 și Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2020.

Curtea de Conturi a informat membrii CCFP despre rezultatele misiunilor de audit, recomandările înaintate și concluziile finale.

Cu referire la executarea BASS s-a menționat că au fost supuse auditării veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat care au însumat mai mult de 24 miliarde de lei. De asemenea, au fost auditate cele mai semnificative cheltuieli, care, preponderent, au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale în sumă de 23,8 miliarde.

În opinia Curții de Conturi, cu unele excepții, Raportul Guvernului privind executarea BASS oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, fiind emisă opinia cu rezerve.

Astfel, referitor la datorii, auditorii au menționat că, CNAS dezvoltă la moment SI „Protecția Socială”, însă, informația consolidată aferentă datoriilor față de beneficiari și obligațiunile acestora nu poate fi generată pentru anul 2020. În plus, valoarea datoriilor de 111,8 mil. lei prezentată în rapoarte, este subevaluată, fapt  determinat de: imposibilitatea confirmării datoriilor anului precedent, care nu au fost ajustate și au servit drept bază ale soldurilor inițiale ale anului 2020; de asemenea, datoria asociată cu plățile suspendate ale beneficiilor, estimate de audit la cca 84,6 mil lei, nu sunt incluse în evidența contabilă. Prin urmare, auditorii au fost limitați în domeniul de aplicare la verificarea formării datoriilor prezentate.

Cu referire la creanțele privind plățile achitate necuvenit unor beneficiari se constată că, sumele înregistrate și raportate la acest capitol sunt diminuate. Factorii care au generat micșorarea creanțelor sunt atât de natură internă, cât și externă, iar ca exemplu se enumeră:

• lipsa mecanismului de transmitere și înregistrare a plăților de ajutor social achitate neîntemeiat beneficiarilor și identificate de Inspecția Socială, în valoare de 2,2 mil. lei;
• lipsa evidenței sumelor achitate necuvenit ca suport unic și suport financiar în sumă totală de 0,6 mil lei.

Privitor la acordarea prestațiilor sociale, în aspect de conformitate, s-au constatat deficiențe la determinarea mărimii pensiei foștilor angajați ai instituțiilor de forță. În peste 93% din cazurile examinate, erorile se datorează faptului că, la stabilirea vechimii în muncă au fost incluse neregulamentar perioade cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de  detenție provizorie. Ca rezultat, beneficiarilor auditați le-au fost achitate cu 435,1 mii lei mai mult decât se cuvenea.

Executarea BASS în anul 2020 a întâmpinat multe provocări. Situația epidemiologică de durată a impus instituirea unor măsuri pentru susținerea cetățenilor, precum și în scopul oferirii serviciilor în condiții de siguranță atât pentru cetățeni cât și pentru angajații instituțiilor implicate.

Astfel pe parcursul perioadei stării de urgență, mai mult de 14 mii cetățeni au beneficiat de ajutor de șomaj în sumă de 69 mil. lei. Totodată, a fost stabilită plata indemnizației urmașilor personalului medical decedat ca urmare a activității medicale de combatere a pandemiei, în sumă de 1,3 mil. lei, precum și alte prestații de susținere a cetățenilor.

Cu referire la executarea FAOAM, auditorii au menționat că, în anul 2020 indicatorii de venituri și cheltuieli au fost precizați de 4 ori, situație generată de impactul pandemiei, precum și de adoptarea unor măsuri de motivare suplimentară a personalului medical. Volumul de servicii medicale garantate de către stat și prestate cetățenilor de către instituțiile medicale s-au realizat în cadrul a 6 subprograme: servicii de asistență medicală primară, de ambulatoriu, spitalicești, de înaltă performanță, urgente prespitalicești și comunitare.

Se denotă că, în perioada pandemică, veniturile executate a FAOAM au constituit 8 miliarde 542 milioane lei și au înregistrat o creștere față de anul 2019 cu 906 milioane lei.

În perioada situației excepționale în sănătate publică, 57 de instituții medicale spitalicești au beneficiat de mijloace financiare în sumă de 619 milioane lei, care au fost destinate acoperirii volumelor contractuale nerealizate prin servicii medicale. În contextul în care serviciile medicale programate au fost suspendate, această măsură a avut drept scop asigurarea continuității desfășurării activităților și concentrarea resurselor în acordarea asistenței medicale pentru pacienții internați cu Covid-19.

Cu referire la serviciile medicale urgente prespitalicești, în sumă de 791 milioane lei, se relevă că principiul de contractare s-a modificat de la ”per capita”, care presupune o limită exactă de stabilire a volumului finanțării, la ”buget global” – principiu care nu are la bază criterii exacte de finanțare. Volumul de mijloace financiare contractate și achitate după metoda ”buget global” s-a majorat cu 140 milioane lei, în timp ce unicul prestator de servicii urgente prespitalicești deservește același număr de populație. Astfel, în anul 2020 contractarea serviciilor urgente prespitalicești nu au dispus de criterii și necesități, iar alocarea mijloacelor financiare nu are la bază indicatori de rezultat corelate cu serviciile medicale acordate cetățenilor.

Evaluarea procesului de contractare și realizare a serviciilor urgente prespitalicești a stabilit că, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească este unicul prestator de servicii urgente pentru toată populația Republicii Moldova. În același timp, acesta a contractat servicii urgente prespitalicești, în sumă de 23 milioane lei, de la două instituții medicale. Procedura de achiziție a serviciilor medicale nu cade sub incidența Legii privind achizițiile publice, iar tarifele aplicate la contractare prestatorilor privați nu au fost aprobate regulamentar.

În anul 2020 Compania Națională de Asigurări în Medicină a acordat, pentru 313 instituții medicale publice, subvenții pentru acoperirea creșterii cheltuielilor de personal, în sumă de 355 milioane lei. În condițiile în care salariile de funcție ale angajaților din instituțiile medicale au fost majorate cu 30%, aceste creșteri salariale nu au fost incluse în tarifele serviciilor medicale, deși, cadrul normativ stabilește cerințe exacte cu privire la componența și elementele de constituire a tarifelor.

De asemenea, în cadrul ședinței au fost abordate subiecte privind achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) și anume s-a menționat că, în perioada de urgență doar 3705 persoane care au traversat frontiera de stat pe cale aeriană au achitat prima AOAM. Alte 17614 persoane, nu au asigurat achitarea regulamentară a plăților în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în sumă de 71 milioane lei.

În final, Curtea de Conturi a informat că Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă şi fidelă privind executarea FAOAM în anul 2020, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.