Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în calitatea sa de Instituție Supremă de Audit în stat, joacă un rol esențial în promovarea responsabilității și transparenței în gestionarea finanțelor publice.

Prin activitatea sa independentă și obiectivă, Curtea contribuie la întărirea încrederii publice în instituțiile statului, la consolidarea bunei guvernări și la protejarea interesului cetățenilor în fața risipirii sau utilizării ineficiente a resurselor publice.

Auditul public extern, realizat de CCRM, are ca scop principal evaluarea modului în care autoritățile publice utilizează resursele publice. Această activitate oferă o perspectivă clară asupra modului în care sunt administrate finanțele publice, identificând atât reușitele, cât și deficiențele sau riscurile de neconformitate. Într-un mediu în care provocările legate de integritate, eficiență și transparență sunt constante, rolul auditului devine cu atât mai important pentru asigurarea unei administrări prudente și eficiente a banului public.

Prin rapoartele de audit pe care le elaborează, Curtea de Conturi aduce în atenția autorităților și a opiniei publice concluzii și recomandări esențiale pentru îmbunătățirea proceselor administrative și financiare. Aceste rapoarte nu doar constată probleme, dar și oferă soluții concrete pentru eliminarea lacunelor și pentru consolidarea capacităților instituționale. Impactul acestor intervenții se reflectă în îmbunătățirea serviciilor publice, în alocarea mai eficientă a resurselor și, pe termen lung, în creșterea calității guvernanței.

În calitate de Instituție Supremă de Audit, Curtea de Conturi are un rol activ în responsabilizarea entităților auditate, promovând o cultură a transparenței și bunei guvernări. Aceasta se realizează prin discutarea publică a constatărilor din rapoartele de audit, formularea de recomandări către conducerea entităților auditate, monitorizarea riguroasă a implementării acestora, precum și prin evaluarea impactului măsurilor corective întreprinse. Participarea la ședințele Comisiei de control al finanțelor publice din Parlament și la cele ale altor comisii de profil, alături de reprezentanții instituțiilor vizate și de autoritățile ierarhic superioare, amplifică gradul de atenție acordat recomandărilor și sporește impactul activității CCRM.

Recomandările formulate de Curtea de Conturi au scopul de a sprijini instituțiile publice în consolidarea managementului intern, remedierea deficiențelor constatate și optimizarea proceselor de gestionare a resurselor, în concordanță cu principiile bunei guvernări și cu accent pe beneficiul adus cetățenilor. În acest sens, instituția urmărește constant îmbunătățirea calității recomandărilor sale, totodată reducând numărul acestora prin promovarea unui audit mai direcționat și eficient. Acest efort este susținut prin alinierea la bunele practici internaționale și prin desfășurarea de sesiuni de instruire axate pe formularea recomandărilor relevante și de impact.

Curtea de Conturi încurajează instituțiile auditate să acționeze prompt pentru remedierea disfuncționalităților și abaterilor de la normele contabile, juridice și metodologice. Ca rezultat, numeroase deficiențe sunt soluționate încă pe parcursul desfășurării misiunilor de audit, astfel aducând un plus de valoare imediată entităților evaluate și contribuind la îmbunătățirea calității rapoartelor financiare privind executarea bugetelor și gestionarea patrimoniului public.

Ca urmare, în perioada septembrie 2023 – septembrie 2024, în rezultatul activităților de audit desfășurate, au fost obținute progrese semnificative în mai multe domenii-cheie:

În domeniul evidenței contabile:

• S-au efectuat corectări financiar-contabile în valoare de 969,0 milioane lei;
• S-a reușit diminuarea valorii creanțelor cu 402,4 milioane lei;
• S-au înregistrat în contabilitate patrimoniul, drepturile și obligațiile instituțiilor de cercetare absorbite, precum și bunurile preluate în gestiune, în valoare de 168,69 milioane lei;
• S-a uniformizat evidența contabilă privind normativele în construcție, în sumă de 47,5 milioane lei.

În domeniul evaluării și înregistrării patrimoniului:

• Au fost evaluate și contabilizate 78 de clădiri și 26 de terenuri, însumând 441,7 milioane lei, pe lângă 572 de active ale patrimoniului cultural în valoare de 59,8 milioane lei, până la publicarea rapoartelor financiare;
• Alte 92 de clădiri și 33 de terenuri au fost evaluate la valoarea de piață;
• S-au înregistrat drepturile patrimoniale asupra a 4 loturi de teren (95,5 ha) și 7 imobile (681,4 m²);
• Terenuri în valoare de 39,3 milioane lei au fost transmise în administrarea Agenției Proprietății Publice;
• Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2019 a fost completată cu 427 de poziții noi privind terenurile fondului forestier, însumând 21,6 mii ha, și s-a ajustat denumirea gestionarului, în unele cazuri.

În domeniul gestionării bunurilor publice:

• Agenția Proprietății Publice a remis către Ministerul Afacerilor Interne actele de primire-predare semnate pentru 11 entități, incluzând 71 de loturi de teren (2 898,2 ha), evaluate la 122,3 milioane lei.

În domeniul sistemelor informaționale de raportare:

• A fost consolidată funcționalitatea modulului „Analiză și statistici” din noul Sistem informațional de gestionare a finanțelor publice;
• Autoritățile publice centrale au făcut tranziția la Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”.

Pentru asigurarea unui nivel adecvat de implementare a recomandărilor, este esențială o colaborare eficientă între Curtea de Conturi și părțile interesate. Un element crucial îl reprezintă conștientizarea și asumarea responsabilității de către conducerea entităților publice auditate față de deciziile luate în urma constatărilor de audit. Realizarea măsurilor corective nu doar finalizează ciclul responsabilității manageriale, ci și contribuie la creșterea încrederii în actul de guvernare.

Impactul activității de audit este direct proporțional cu gradul de implicare a persoanelor responsabile de guvernanță în procesul de implementare a recomandărilor. În acest context, au fost adoptate măsuri concrete de ajustare a cadrului normativ ce reglementează activitatea entităților auditate, ceea ce, în timp, contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor publice și, implicit, la creșterea calității vieții cetățenilor.

Într-un context național și internațional marcat de reforme, aspirații europene și cerințe tot mai ridicate din partea cetățenilor, activitatea Curții de Conturi capătă o importanță strategică. Prin alinierea la Standardele Internaționale de Audit, CCRM contribuie la integrarea Republicii Moldova într-un sistem mai larg de valori și practici democratice. Astfel, auditul public extern  este nu doar un instrument tehnic de evaluare, ci și un pilon fundamental al statului de drept, al democrației și al dezvoltării durabile.