Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), afirmă că există trei piloni pe care ar trebuie să se bazeze guvernarea, informează CURENTUL. 

„Nu veți auzi de la mine nimic din ce nu este posibil de pus la baza unei guvernări oneste și cu frică de Dumnezeu. Da, CUB este un partid liberal, dar respectul pentru identitatea religioasă, tradiție și punerea accentului pe interesul național, într-o lume tot mai confuză și mai periculoasă, este fundamental important pentru misiunea politică pe care eu personal mi-am asumat-o, alături de colegii și camarazii mei din Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Din acest motiv, cred cu tărie în libertate, drepturi și libertăți individuale, democrație, stat de drept, separația puterilor în stat, respectul pentru proprietatea privată, crearea condițiilor pentru libera inițiativă și retraterea statului din economie, susțin plenar necesitatea dialogului și toleranței, recunoașterea diversității și a pluralismului politic, ridicarea egalității de șanse și a meritocrații la principii de bună guvernare. Dincolo de acest ”pașaport de valori” care mă definește, aș vrea să rețin atenția Dvs asupra câtorva piloni reali pe care putem contura profilul unor guverne viitoare mai bune decât avem în acest moment”, a declarat el în cadrul unui interviu pentru deschide.md.

Politicianul a spus că, principalul pilon al oricărui guvern de care are nevoie Republica Moldova este infrastructura rezilienței.  „Această infrastructură trebuie să definească gestionarea unei economii adaptată efectelor cauzate de războiul de agresiune rusesc contra Ucrainei și a recuperării enormelor pierderi pe care le-am suferit în ultimii 30 de ani sub aspect demografic, social, economic, politic, ca urmare a incompetenței și complicităților. Mă conduc de principiul după care militarii câștigă bătălii, însă doar economia câștigă adevăratele războaie. Respectiv, sarcina oricărui viitor guvern trebuie să fie legată de stimularea și dezvoltarea economiei reale, creșterea exporturilor, atragerea de investiții strategice, branduri autohtone cunoscute pe plan regional, reducerea deficitului comercial agresiv. Sunt îngrijorat de disperarea cu care diverși cinovnici își propun să dubleze PIB, dar termină prin a face masaj la picior de lemn, ocupându-se cu fleacuri și banalități, în loc de a stimula noi afaceri profitabile”, a explicat fostul deputat.

Potrivit spuselor sale, „al doilea pilon cheie ține de infrastructura reîntregirii. Relația simbiotică dintre România și Republica Moldova trebuie aprofundată și gestionată în direcția unei politici pe care eu o numesc ”spații comune integrate” – cât mai multă integrare și complementaritate economică, politici educaționale, culturale, servicii medicale, integrarea burselor de mărfuri, piața asigurărilor imobiliare, în agricultură, fonduri de garanții pentru afaceri de succes în spațiul transfrontalier, cât mai extins. Dar și o politică dinamică a integrării universităților în spațiul comun al României și Republicii Moldova. Strategia acestui pilon este de a crea stimulente reale pentru a genera locuri de muncă bine plătite și resurse interne pentru bunăstare, scoaterea Republicii Moldova de sub ”plugul” inlfuenței externe, prin alternative mai bune, nu prin interdicții și politici represive, care pot fi contraproductive și deja sunt, în acest moment”.

„Al treilea pilon este legat de infrastructura integrării în spațiul occidental, adaptarea la standardele, regulile și practicile existente în UE, fără a pierde din vedere, apărarea intereselor producătorilor locali, a tradițiilor și preocupărilor cetățenilor mldoveni. Ceea ce trebuie de reținut în acest sens pe ”infrastructura integrării” este că nu ne putem permite să ”ne alipim cumva” la Europa, dar să creăm capabilități și resurse necesare pentru transformarea calitativă a economiei și administrației prin care sunt gestionate afacerile publice în Republica Moldova. Imitarea grăbită și ursuză, în locul unei adaptări inteligente și profunde la modelul de „guvernanță” europeană poate face rău, și crea antipatii profunde în rândul populației, căreia îi datorăm respect și legitimitate. Voi dezvolta acest subiect cu alte ocazii”, a mai spus Igor Munteanu.