[ X ]
Igor Munteanu, despre Bugetul +PLUS: „Se bazează pe injecții financiare externe. Cu această căruță de bani, un guvern serios ar fi făcut minuni”
8 Aprilie

Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), spune că „rectificările la bugetul RM au apărut în contextul în care urmau să fie integrate în buget resursele financiare alocate de UE, anunțate în campania prezidențială, aprobate ulterior prin hotărârea CSE și, iată, aprobate prin rezoluția Parlamentului European. A ieșit ce a ieșit, un plic extins de sprijin pt costuri de reziliență energetică și măsuri de susținere economică. Veniturile se măresc astfel cu 3,7 mlrd lei și cheltuielile cu 7,43 mlrd lei. Deficitul bugetar pe 2025 ajunge în 2025 la 17,9 mlrd lei”, informează CURENTUL.

În context, politicianul a spus „ce avem de înțeles din asta?”.

„1).Creșterea cheltuielilor în 2025 vin exclusiv din resurse externe (48% granturi și 52% credite), ajungând la 93.19 mlrd lei, având ca scop redirecționarea de fonduri către domenii diverse. În special, Parlamentul a decis ca acestea să fie legate de: plata salariilor, compensații sociale și energetice, transferuri către fonduri de asigurări și autorități locale.

3). Doar 23% din cheltuieli vor merge la investiții capitale, în timp ce 77% ajung la cheltuieli curente (pensii, compensații, salarii), plătite din surse externe. Acestea (investițiile capitale) cresc în valoare absolută, dar reprezintă doar o porțiune mică din total, Concluzie – deși arată bine azi, în an electoral, majorările salariale și alte beneficii vor rămâne astfel și pt anii următori, neputând fi reduse, în timp ce noi surse de creștere a veniturilor nu au fost identificate.

4). Aproape toate cheltuielile noi reprezintă transferuri cu efect temporar, ele nu crează infrastructură ori surse de creștere economică, ele vor fi acoperite imediat și vor genera așteptări de finanțare pentru anii următori. Doar o mică parte din Bugetul Plus va ajunge pentru dezvoltarea afacerilor.

5).Deficitul bugetar de 18 mlrd reprezintă 5,1% PIB (de la 3,8% în 2024), creând un dezechilibru bugetar potențial. Un asemenea deficit va amplifica datoria publică și va necesita costuri suplimentare pentru deservirea datoriei. Datoria publică va ajunge la 140 mlrd lei, 40% PIB, cea mai mare din ultimii 22 ani.

6). Rectificările la buget (+) vin într-un moment în care veniturile interne stagnează, majorarea veniturilor (2025) apar exclusiv din granturi externe (+373 mlrd lei), veniturile intern rămân pracgtic la același nivel ca în 2024. Sprijinul extern e semnificativ, iar bugetul devine extrem de dependent de onorarea angajamentelor externe. Riscul e ca în lipsa finanțării externe, bugetul să nu poată fi executat. În cazul unor blocaje sau condiționalități neîndeplinite, guvernul RM să nu-și poată onora obligațiile” – a enumerat el.

Igor Munteanu s-a referit și la unele regrete:

„1). Bugetul plus se bazează pe injecții financiare externe, fără a identifica surse de creștere a veniturilor interne.

2). Cheltuirea banilor altora nu aduce după sine căutarea de pârghii suplimentare pt a îmbunătăți colectarea taxelor, extinderea bazei de impozitare, investiții strategice în produse de brand. Veniturile stagnează ori sunt în declin, iar prioritățile se citesc strict electoral.

3). Nota de fundamentare Buget+ nu conține nicio idee de optimizare a costurilor, restructurare a instituțiilor, raționalizare a bugetului și aparatului de stat, se ignoră reformele structurale și reformele cheie, care crește datoria publică, în ciuda etichetei sexy.

4) Rectificările devin o banală piesă de PR politic, construit pe bani străini, care urmează să fie cheltuiți acum, urmând ca alții să-i restituie, un buget de supraviețuire, scump și mofturos”.

„Cu această căruță de bani, un guvern serios ar fi făcut minuni. Ar fi alocat bani pentru educație de calitate, ar fi optimizat structura administrativ-teritorială a țării (32 raioane și 850 primării, majoritatea sub 2000 locuitori), ar fi reformat urgent structura administrației centrale, ar fi eficientizat munca celor 25.000 funcționari publici, ar fi alocat din economii bani pentru reziliență economică, dezvoltare de tehnologii și exporturi inteligente. Într-un stat normal, poate. Cândva”, a concluzionat liderul CUB.

Inapoi la arhiva noutaților