Președintele Asociației Obștești Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă, Igor Dodon, președintele de onoare al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), după cum a anunțat anterior, a elaborat un un șir de măsuri urgente, pe care le propune autorităților Republicii Moldova și care, în opinia sa, odată adoptate, ar putea preveni o „criză economică profundă”, informează CURENTUL.

Potrivit autorului, planul de acțiuni anticriză, care a fost publicat pe www.infotag.md, are drept scop susținerea populației, a mediului de afaceri și a economiei Republicii Moldova în condițiile crizei energetice.

Politicianul se arată sigur că o asemenea abordare va schimba situația socio-economică critică cu care se confruntă țara în prezent. „Mai mult, va ajuta autoritățile să iasă din impasul în care au intrat și să recâștige încrederea populației în conducerea țării și în viitorul R.Moldova. Autoritățile R.Moldova trebuie să includă imediat în activitatea lor aceste propuneri” – a declarat președintele de onoare al PSRM.

Iată planul de acțiuni propus de Igor Dodon:

„Fiecare cetățean al Republicii Moldova, indiferent de opiniile politice, înțelege că în prezent RM se confruntă cu o într-o criză energetică și socială profundă, care, cel mai probabil, va duce la o criză economică majoră. Sunt convins că această situație ar putea fi evitată dacă autoritățile ar lua deciziile corecte și în cunoștință de cauză.

Ce acțiuni ar putea fi întreprinse în această situație?
Desigur, este nevoie de un plan guvernamental anticriză, pe care, din păcate, actualul guvern nu l-a elaborat în cele șase luni de la investirea în funcție.

Dat fiind faptul că un asemenea plan nu există și nici nu va fi elaborat în viitorul apropiat, propun patru măsuri concrete (cu indicarea posibilelor surse de finanțare) care ar ajuta populația și agenții economici să supraviețuiască în această perioadă de criză.

1. Reducerea și înghețarea prețurilor la resursele energetice până la 1 aprilie 2022 (până la sfârșitul sezonului de încălzire, deoarece, potrivit prognozelor, prețurile la resursele energetice vor scădea în primăvară).

Consider că este posibil și realist de a stabili prin lege, pentru perioada 1 ianuarie – 1 aprilie, tariful pentru energie electrică în mărime de 1,89 lei și tariful pentru gazele naturale în mărime 5 lei pentru toți consumatorii. Diferența de 8 lei, în cazul tarifului la gazele naturale, și de peste 1,5 lei la energie electrică (ținând cont de posibila majorare în viitorul apropiat) să fie acoperită din bugetul de stat.

Ținând cont de faptul că în următoarele trei luni consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului va fi de cca 450 mil. de metri cubi, în acest scop ar fi necesare cca 3,6 mlrd. de lei (cca $200 mil.).

La această sumă este necesar de adăugat alte $15-20 mil. pentru a acoperi pierderile suportate de operatorii de distribuție a energiei electrice, care recent au cerut o majorare a tarifelor pentru a acoperi cheltuielile.

Astfel, costul întregului pachet de compensații se ridică la $200-220 mil. Această măsură va duce la scăderea tarifelor la gazele naturale, electricitate și căldură, la micșorarea costurilor de producție pentru agenții economici și, ca urmare, la scăderea prețurilor pentru anumite grupuri de produse. De asemenea, aceste măsuri vor permite tuturor cetățenilor și agenților economici să facă economii semnificative.

De unde pot fi luate mijloace financiare în acest scop?
În asemenea situații, majoritatea țărilor occidentale, de la care suntem îndemnați să luăm exemplu, tipăresc bani noi care sunt injectați apoi în economie:

⁃ În ultimii doi sau trei ani, Rezerva Federală a SUA a emis și pus în circulație câteva trilioane de dolari americani;

⁃ Banca Centrală Europeană va continua programul de achiziții în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP), cu o limită de 1 850 mlrd de euro, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022;

– În decembrie 2021, Banca Angliei (Bank of England, banca centrală a Regatului Unit al Marii Britanii) și-a menținut limita de achiziție la nivelul de 895 mlrd de lire sterline (peste $1,2 trilioane).

Alte state care nu au posibilitatea de a tipări monedă convertibilă folosesc rezervele valutare acumulate de-a lungul anilor. Federația Rusă, de exemplu, utilizează resursele Fondului Național pentru Bunăstare, care este alcătuit din venituri suplimentare de la bugetul federal provenite din sectorul petrolului și al gazelor naturale și cele provenite din gestionarea fondurilor proprii.

Care este situația în Republica Moldova?
R.Moldova nu poate tipări bani (lei) care nu sunt susținuți de bunuri (deși în acest caz pot fi elaborate mecanisme pentru minimizarea riscurilor inflaționiste). Nu dispunem nici de venituri suplimentare din vânzarea de petrol și gaze.

Dispunem, însă, de rezerve oficiale de valută străină, care, la data de 6 ianuarie 2022, constituiau $3,9 mlrd.

Aceste fonduri, conform cerințelor FMI, sunt investite în economia altor țări. Astfel, R. Moldova a cumpărat titluri de valoare emise de guvernele SUA și ale altor țări occidentale în valoare de peste $2 mlrd. Alte $1,7 mlrd sunt păstrați sub formă de depozite în băncile din Occident, la o rată a dobânzii foarte mică – de aproape 0% anual.

(https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE1.xhtml?id=0&lang=ru).

Reprezentanții BNM, numiți în funcții la cererea FMI, diferiți experți și ONG-uri plătite vor critica această inițiativă, susținând că scopul rezervelor valutare este altul.

Potrivit cerințelor FMI, acest lucru este adevărat.

Dar… R.Moldova se confruntă cu o situație de criză care necesită măsuri de urgență. Care a fost scopul creării acestor rezerve pe parcursul celor 30 de ani de independență? De a ajuta țara într-un moment de dificultate. Acest moment a sosit acum. Moldova nu s-a mai confruntat cu o criză similară în ultimele câteva decenii.

Consider că este mai bine să utilizăm $200-220 mil din rezervele valutare (aproximativ 5%) pentru a ajuta populația, decât să cerem bani de la partenerii occidentali – FMI, UE, Banca Mondială, BERD, care nu vor face altceva decât să ne dea banii noștri sub formă de împrumuturi cu dobândă. În plus, vor fi impuse și o serie de condiții politice. Vă reamintesc că R.Moldova își păstrează rezervele valutare în sumă de $3,8 mlrd în băncile din Occident și în titluri de stat emise, de asemenea, în Occident la o rată a dobânzii de practic 0% anual.

Pentru a pune în aplicare pachetul de compensații este necesar de modificat legislația. Acest lucru ar putea fi făcut în următoarele două săptămâni astfel încât întregul mecanism să fie implementat deja la începutul lunii februarie.

De asemenea, este important, ca prin lege, să fie stabilit că aceste fonduri sunt alocate de către stat în valută străină direct operatorilor pentru plata resurselor energetice. Acest lucru ar evita presiunea asupra cursului de schimb al leului moldovenesc și ar elimina costurile legate de schimbul valutar.

După data de 1 aprilie, când sezonul de încălzire se va încheia și povara plății facturilor se va reduce, iar prețurile resurselor energetice, cel mai probabil, vor scădea dat fiind reducerea cererii, autoritățile vor putea efectua o nouă analiză a situației și, eventual, recurge la ajustarea treptată a tarifelor.

2. Înăsprirea controlului statului asupra formării prețurilor.
Mai multe state (de exemplu Ungaria, Ucraina, Rusia, Bulgaria) au anunțat deja că au înăsprit politica de reglementare a prețurilor și au extins lista produselor prețul cărora este supus controlului.

Guvernul R.Moldova, de asemenea, ar trebui să abordeze de urgentă această problemă.

Este necesar de întocmit o listă a produselor de primă necesitate care fac obiectul unei reglementări mai stricte din partea statului, de examinat lanțul de formare a prețurilor și de intervenit în cazul în care sunt depistate nereguli. Este posibil ca în unele cazuri să nu existe justificări economice pentru creșterea prețurilor, acest lucru fiind rezultatul unor acțiuni speculative sau a unor înțelegeri de cartel. În aceste cazuri, guvernul ar trebui să intervină pentru a face ordine.

În cazul în care există factori obiectivi pentru creșterea prețurilor, guvernul poate ajuta agenții economici prin scutiri temporare de taxe, inclusiv taxe vamale. În cazul brutăriilor, din rezerva de stat, ar putea fi acordată făină pentru a reduce prețul la produsele de panificație.

Pentru implementarea acestor măsuri nu sunt necesare resurse bugetare suplimentare.

3. Acordarea de asistență socială categoriilor vulnerabile ale populației.
Persoanele cu venituri mici au cel mai mult de suferit în această perioadă. Oamenii săraci devin și mai săraci. Este vorba de pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu mulți copii și unele categorii de angajați ai statului. Pentru aceste categorii, statul ar trebui să ofere un ajutor suplimentar în perioada rece a anului.

Criteriile pentru acordarea ajutorului ar putea fi următoarele: pensionarii și persoanele cu dizabilități cu pensii mai mici de 4 mii de lei, familiile numeroase (3 și mai mulți copii) cu venituri mai mici de 10 mii de lei și funcționarii publici cu salarii mai mici de 5 mii de lei.

Calculele arată că este vorba despre 800-850 de mii de cetățeni, dintre care aproape 650 de mii sunt pensionari și persoane cu dizabilități. Propun ca acestor categorii de persoane să le fie acordate o indemnizație unică din partea statului în sumă de 2 mii de lei.

Suma necesară de 1,6-1,7 mlrd lei poate fi alocată din fondurile prevăzute în bugetul de stat pentru 2022 pentru compensarea tarifelor (ținând cont de mecanismele menționate mai sus pentru înghețarea tarifelor până la 1 aprilie).

4. Adoptarea unui pachet de măsuri guvernamentale pentru a stimula economia și a ajuta sectorul real al economiei.
În 2021, Moldova a înregistrat o creștere a majorității indicatorilor economici, de la creșterea PIB-ului până la creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Îmbunătățirea performanțelor economice a fost posibilă datorită deciziilor adoptate de guvern în 2020, care au pus bazele creșterii economice în 2021 – stimulente fiscale pentru agenții economici, investiții în infrastructură, asistență fără precedent pentru sectorul agricol, asistență pentru categoriile social-vulnerabile ale populației, acțiuni care au sporit puterea de cumpărare și cererea internă.

Dar măsurile de stimulare structurală, care au creat condițiile necesare pentru creșterea economică, se epuizează. Pentru ca creșterea economică să continue sunt necesare noi acțiuni.

În următoarele săptămâni, guvernul ar trebui să elaboreze și să prezinte publicului un plan cuprinzător de măsuri pentru a ajuta sectorul real prin sprijinirea producătorilor locali, acoperirea parțială a dobânzilor la împrumuturi pentru întreprinderile care păstrează sau cresc numărul de locuri de muncă, scutiri de impozite pentru profitul reinvestit, finanțarea întreprinderilor nou înființate în zonele rurale și sprijinirea tinerilor antreprenori.

În același timp, statul ar trebui să contribuie la stimularea creșterii economice prin investiții în infrastructura rutieră (programul “Drumuri bune pentru toți” ar trebui continuat și completat cu cel puțin 1 mil. de lei pentru fiecare localitate), alimentarea cu apă și canalizare, investiții în infrastructura socială (școli, grădinițe), asistență pentru agricultură.

Pentru implementarea acestor măsuri ar putea fi luate împrumuturi pe termen lung pe piața externă. Aceste mijloace financiare nu ar fi folosite pentru consumul curent (lucru care, din păcate, se întâmplă în prezent), ci vor fi investite în economie, creând o bază pentru o viitoare creștere economică și returnând banii investiți prin creșterea veniturilor la bugetul național.

Cele mai multe dintre aceste măsuri au fost deja implementate în diferite țări. În R.Moldova, unele dintre ele au fost implementate atunci când noi ne-am aflat la guvernare”

Cristina Gurez