Irina Vlah, președinte al Asociației „Platforma Moldova”, candidat desemnat la funcția de Președinte al țării, consideră că în Republica Moldova trebuie creat un parc agroindustrial, unde să fie uniți atât producătorii, cât și procesatorii de produse agricole.

Într-o analiză publicată pe www.irinavlah.md, Irina Vlah spune că „Parcul industrial – AgroPark – va fi un proiect unic pentru Moldova, care să se concentreze pe întreprinderile de depozitare și prelucrare a produselor agricole, cum este exemplul Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale sau IT-Park”.

„Echipa mea a început să implementeze un astfel de proiect în Comrat în 2020. Vorbim despre crearea unui „Șantier de ambalare”, care să ofere servicii gospodăriilor mici și mijlocii. Serviciile includ calibrarea, ambalarea și depozitarea produselor. Această abordare vă permite  crearea unui produs omogen de la mai multe gospodării în volumul necesar. Atunci va fi mai ușor pentru producătorii noștri să satisfacă cererile partenerilor de produse și să încheie mai multe contracte. Când eram bașcanul Găgăuziei, am alocat 400 de mii de lei din Fondul de Dezvoltare Regională pentru pregătirea proiectului, iar din bugetul regional am alocat 1,2 milioane pentru începerea construcției. Partener în proiect a fost și Primăria de Comrat”, a precizat ea.

Irina Vlah consideră că, acesta este un bun exemplu când autoritățile regionale și locale, împreună cu întreprinderile, pot crea condiții pe termen lung pentru dezvoltarea depozitării și procesării produselor agricole.

„În baza unor condiții chiar și temporare, de până la 5 ani, preferențiale pentru investiții, Parcul agroindustrial va uni în jurul său nu numai producători agricoli, ci și întreprinderi ce procesează produsele agricole, furnizori de energie alternativă, producători de containere, companii de transport și alte industrii conexe. Iar dacă produsele care au fost prelucrate sau depozitate în frigidere într-un astfel de parc sunt exportate în totalitate, investitorul nu va trebui să plătească TVA. În același timp, valoarea adăugată (producția de produse finite, nu exportul de materii prime) – baza unei economii dezvoltate – va rămâne în Moldova. Ca să nu mai vorbim de noi locuri de muncă, venituri suplimentare la bugetul de stat și un impuls uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii. Moldova trebuie să înceteze să mai fie exportator de materii prime, trebuie să exporte produse finite!”, a afirmat politiciana.

În opinia ei, problemele agriculturii moldovenești au o soluție: trebuie și se poate dezvolta în concordanță cu cerințele pieței moderne, folosind tehnologii moderne, într-un climat în schimbare.
„Statul trebuie doar să susțină și să creeze condiții favorabile. Parcul agroindustrial nu va fi doar o gură de aer pentru fermieri, va deveni o sursă de introducere a bunelor practici și un loc în care se vor crea noi locuri de muncă, se va menține valoarea adăugată pentru economia moldovenească și se va forma personal nou pentru industria bazată pe tehnologii globale avansate”, precizează politiciana.

Irina Vlah mai afirmă că, parcul agroindustrial va fi un proiect unic pentru Moldova.

„Astăzi fermierii nu pot fi întotdeauna de acord între ei, deoarece ei concurează și acest lucru este normal. Dar sub patronajul statului, cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, într-un an sau doi vom putea începe producția de produse Taste of Moldova, după exemplul Vinului Moldovei. Vinificația s-a unit sub un singur brand al țării. Folosind același principiu, este necesară unirea producătorilor agricoli și procesatorilor agricoli, îmbunătățirea calității produselor prezentate la raft sub marca comună Taste of Moldova. Un investitor va dori să investească în instalații de producție pentru prelucrarea produselor agricole doar atunci când are încredere în volumul de provizii. Fermierul va fi mai fericit să lucreze atunci când are încredere în cumpărător. Și da, toate procesele trebuie să fie asigurate. Mai mult, repet, statul returnează până la 70% din costul primei de asigurare” – a explicat fondatoarea Platformei Moldova.

Candidata la șefia statului mai notează că, în calitate de guvernator al UTA Găgăuzia, a acordat foarte multă atenție dezvoltării agriculturii în autonomie.

„Din inițiativa mea au fost emise subvenții în valoare de peste 20 de milioane de lei din fondul de subvenții pentru agricultură al autonomiei. Au fost construite 9 frigidere noi, volumul depozitării unice a fructelor și strugurilor a crescut de la 2,4 mii tone în 2015 la 6,7 mii tone în 2022; au fost achiziționate utilaje agricole moderne de înaltă precizie, inclusiv pentru utilizarea tehnologiilor avansate de no-till , mini-till , strip-till în scopul economisirii umidității și energiei; Au fost construite 4 solare noi, suprafața totală a terenului închis a crescut de 4 ori și se ridică la 80 mii m2; Au fost plantate 1147 hectare de livezi și 762 de hectare de vie; suplimentar, s-a instalat irigare prin picurare în grădini – 26 hectare, în podgorii – 87 hectare, în solare – 60 mii m2; Au fost construite 4 ferme zootehnice noi și dotate cu utilaje moderne, s-au importat animale de reproducție de mare productivitate de bovine și ovine; au fost construite rezervoare pentru acumularea artificială de apă  – 6 unități; trei întreprinderi agricole din autonomie au primit statutul de „crescător de semințe” (în total sunt 5 ferme de creștere a semințelor și 4 ferme de reproducere în autonomie)” – a subliniat Irina Vlah.

Mai multe detalii citiți pe www.irinavlah.md.