În anul 2017, comparativ cu anul 2016, s-a obținut o recoltă de produse agricole de origine vegetală de o calitate sporită cu majorarea productivității la majoritatea produselor agricole, transmite CURENTUL.
– productivitatea la grâu a înregistrat o creștere de aproximativ 20% Orzul de toamnă: creșterea productivității cu 12%;
– Porumb: majorarea 34%;
– Soia 27%;
– floarea soarelui 11%;
– recolta globală de fructe este în creștere cu 3,2%;
– sămânțoase au crescut cu 3,4%;
– sâmburoase cu 3%;
– Arbuști fructiferi și căpșuni au atins o recolta de medie de 3,45 cu o creștere de 15%;
– Volumul de producere a legumelor si cartofului s-a majorat cu 22%.
Anul trecut s-a reușit fortificarea sistemelor de protecție antigrindină în țară inclusiv:
– Au fost construite 17 puncte rachetare noi,
– Suprafața protejată înregistrat o creștere cu 11 % sau cu 215 mii ha.
– Din numărul 6263 proiectile procurate pentru anul 2017, au fost utilizate 4411, deja au fost procurate 892 proiectile pentru sezonul 2018.
În anul 2017 s-au majorat volumele de export la mai multe produse de origine vegetală. Exportul de fructe constituie cca 200 mii tone, dintre care CSI 157 mii, UE 16 mii. Pentru prima dată au fost depășite cotele de export facilitat de prune; Pentru prima dată s-au exportat cireșe în UE. Este în creștere nr. de agenți economici care exportă in UE atingînd cifra de 227 inclusiv: struguri de masa 38, mere proaspete 9; prune proaspete 53; grîu 55; orz 36; porumb 29; zahăr 2; Alcool etilic 5.
S-au majorat substanțial investițiile in agricultură in anul 2017 s-au majorat ci 30 % comparativ cu anul 2016 si s-a atins suma de 1,5 mlrd lei li cu 34 % s-a majorat nr. de solicitanți de subvenții. Suma absoluta a subvențiilor din fondul de subvenționare a agriculturii pe masurile de subvenționare 1.1; 1.2; 1.6.1; 1.6.2. la moment constituie 1,9mlrd (în scădere cu 20% fată de 2016).
S-a înregistrează o creștere semnificativă a terenurilor agricole prelucrate în conformitate cu cerințele „agriculturii conservative”. Conform estimărilor în anul suprafeţele agricole cu elemente de agricultură conservativă constituie cu o creştere de 5% din suprafaţa totală arabilă în 2016. Din suprafeţele însămînţate cu culturi de I grupă şi rapiţă, în profil teritorial, aceste suprafeţe sunt repartizate în felul următor: 5-7% – în UTA Găgăuzia, 8-10% la sud, 12-15% la centru şi 35-40% la nordul republicii.
Pe parcursul anului 2017 vinurile moldovenesti au cucerit peste 300 de medalii, și circa 60% din ele sunt de aur și 10% Grand Gold, iar geografia exporturilor vinurilor moldovenesti s-a extins la peste 40 de țări ale lumii.
Ziua Nationala a Vinului 2017 a reunit sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O Legendă Vie” un număr record de 47 de producători autohtoni de vinuri și divinuri, inclusiv 12 producători mici și 3 vinării emergente. Peste 30 de produse vitivinicole expuse la sărbătoare au fost lansate în premieră.
Volumul loturilor certificate de vinuri cu Indicatie Geografica Protejata (IGP) a ajuns la 2.939.000 litri
A fost lansat Registrul Vitivinicol al Republicii Moldova, la moment fiind deja inregistrate peste 74 unitati vinicole si 24739 plantatii viticole.
A fost adoptată Legea nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile, ce reprezintă un cadru legal ajustat la principiile și standardele europene de gestionare a deșeurilor. Prevederi privind valorificarea, reutilizarea, reciclarea, eliminarea deşeurilor, prevederi privind autorizarea, controlul și evidența activităților de gestionare a deşeurilor, privind regimul de import, transportare peste hotare şi export al acestora, gestionarea anumitor categorii de deşeuri printre care sînt deșeurile de uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, echipamente electrice şi electronice, vehiculele scoase din uz şi ambalaje, deşeuri medicale, poluanți organici persistenți, metale feroase şi neferoase, deşeuri de mercur şi de azbest, anvelope uzate etc. Legea stabilește un mecanism nou aplicat în majoritatea țărilor europene – răspunderea extinsă a producătorului, ceea ce înseamnă că producătorul de produse, în mod obligatoriu: acceptă produsele returnate, inclusiv deșeurile ce rămân după utilizarea respectivelor produse; își organizează un sistem de colectare şi returnare a acestor produse prin intermediul centrelor comerciale, punctelor de colectare a deşeurilor municipale sau a sistemelor individuale sau colective înfiinţate de ei însuși (fapt ce va spori dezvoltarea, producerea şi comercializarea produselor cu utilizări multiple, care sunt durabile din punct de vedere tehnic şi care pot, după ce au devenit deşeuri, să facă obiectul unei valorificări sigure şi al unei eliminări care să nu polueze mediul înconjurător).
A fost stabilit organul de reglementare a serviciului public de alimentare cu apă şi sanitație – ANRE, care licențiază operatorii apă-canal şi elaborează actele normative necesare îmbunătățirii accesului cetățenilor la servicii calitative.
A fost elaborat studiul de fezabilitate pentru extinderea apeductului Chișinău-Strășeni-Călărași în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”, susținut de KfW.
Cu suportul partenerilor de dezvoltare au fost elaborate sau sunt la diferite etape de definitivare studiile de fezabilitate pentru crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în 8 regiuni de management al deșeurilor stabilite pe întreg teritoriul țării.
În perioada 2016-2017 au fost reabilitate 577,7 ha de fîşii de protecție a cîmpurilor agricole, suprafața terenurilor agricole protejate constituind circa 12 mii ha. Reabilitarea perdelelor forestiere respective va avea o influență benefică asupra terenurilor agricole limitrofe. De asemenea, au fost împădurite 790 ha de terenuri degradate, în conformitate cu prevederile Planul național de extindere a suprafețelor cu vegetaţie forestieră pentru anii 2014-2018 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 101 din 10.02.2014.
În anul 2017 au fost inițiate 39 de proiecte de dezvoltare regională, în sectoarele: aprovizionare cu apă și sanitație, infrastructura drumurilor regionale și locale, infrastructura de sprijin a afacerilor, sporirea atractivității turistice. Pentru realizarea acestora au fost alocate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR) circa 186 mln de lei.
Circa 2000 de cetățeni din satele Risipeni și Bocșa, raionul Fălești beneficiază de apă potabilă la robinete, iar alți 11 500 de cetățeni din raionul Telenești beneficiază de sistem de canalizare reabilitat și o stație de epurare construită. Tot în acest context, a fost finalizată construcția Centrul Creativ-Inovativ PRO Cariera din orașul Otaci, precum și au fost finalizate lucrările de reabilitare a Conacului Manuc-Bey; drumul de ocolire a orașului Hîncești; stația de epurare și sistemul de apă și canalizare din orașul Telenești; trei atracții turistice din raionul Ialoveni; o porțiune de drum regional din orașul Cahul, precum și apeductul din localitățile Risipeni și Bocșa, raionul Fălești.
Totodată, a continuat proiectul de construcție a locuințelor sociale: Nisporeni – 93 apartamente; Leova – 92 apartamente; Fălești – 40 apartamente; Rezina – 72 apartamente; Glodeni – 30 apartamente.
Cristina Parfeni