În prima jumătate a anului curent, ofiţerii CNA au documentat 477 de infracţiuni de corupţie sau cu 11 mai multe faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de infracţiuni, 75 de cazuri au fost calificate drept corupere pasivă, 67 – corupere activă, trafic de influenţă – 120, abuz de putere sau abuz de serviciu – 66, exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 28, neglijenţă de serviciu – 6 şi alte infracţiuni conexe corupţiei, transmite CURENTUL.

Printre domeniile unde a fost identificat cel mai mare număr de abateri se numără Autorităţile Publice Locale – 59, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 39, Ministerul Afacerilor Interne – 27, Întreprinderi de Stat – 14, Agenţia Servicii Publice – 13, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – 13, birouri de avocatură – 12. Mai puţine infracţiuni de corupţie s-au atestat la Ministerul Economiei – 4, Serviciul Vamal – 3, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului– 2, ANSA – 2, Ministerul Justiţiei – 2, Ministerul Apărării – 1, birouri de notariat – 1, Procuratură – 1, Inspectoratul Ecologic – 1.

La categoria „subiecţi ai infracţiunilor de corupţie şi conexe” a fost constatată următoarea situaţie: 42 de primari şi vice-primari au fost reţinuţi pe parcursul primului semestru al anului 2018, urmaţi de 30 de angajaţi din domeniul ocrotirii sănătăţii, 17 inspectori de poliţie, 8 şefi şi adjuncţi de departamente din cadrul autorităţilor, 7 şefi de instituţii autonome din cadrul autorităţilor, 6 directori şi adjuncţi de întreprinderi de stat, 4 inspectori fiscali, 1 director de agenţie naţională, 1 secretar de consiliu, 1 procuror şi alţi 32 de alţi subiecţi. În sectorul privat şi liber profesionist au fost cercetate penal 114 persoane fizice, 34 de directori de întreprinderi şi organizaţii din sectorul privat, 12 avocaţi, 4 executori judecătoreşti şi un notar.

După criteriul de gravitate, din numărul total de infracţiuni depistate, 332 sunt deosebit de grave, 97 mai puţin grave şi 48 uşoare.

Totodată, printre cele mai afectate de corupţie localităţi rămân a fi municipiul Chişinău, unde au fost constatate 281 de infracţiuni de corupţie, urmat de Bălţi cu 35 de cazuri de corupţie, Comrat – 30, Cahul – 28, Criuleni – 11 şi Ungheni – 8.

În perioada de raport, la Linia Naţională Anticorupţie au fost recepţionate 2077 apeluri ale cetăţenilor, dintre care doar 141 au fost de competenţa Centrului.

Pe segmentul urmăririi penale, în gestiunea ofiţerilor CNA s-au aflat 1520 de cauze penale, dintre care 352 au fost finalizate şi trimise procurorului, iar din ele 173 au ajuns deja în instanţa de judecată. În cadrul urmăririi penale, au fost reţinute 93 de persoane, faţă de 43 fiind aplicat arestul preventiv. În cadrul dosarelor pornite în 6 luni ale anului curent, s-a constatat un prejudiciu în sumă de 25.571.556 lei – de două ori mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Pentru a asigura restituirea prejudiciilor cauzate, a fost aplicat sechestru pe mijloace financiare şi bunuri în valoare de 10.109.781 lei.

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a primit în procedură 56 de delegaţii, în privinţa a 165 de persoane. Ca urmare a investigaţiilor financiare paralele efectuate, în scopul recuperării activelor provenite din infracţiuni, a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare totală de 54.515.174 lei.

Pe parcursul lunilor ianuarie-iunie 2018, la Centru au parvenit spre avizare și expertizare 600 de proiecte de acte normative şi legislative.

Au fost avizate şi expertizate 615 proiecte, dintre care 95 proiecte au fost supuse avizării şi întocmite recomandările necesare, iar asupra a 520 proiecte au fost întocmite rapoarte de expertiză.

Cu titlu de iniţiativă legislativă a deputaţilor în Parlament au fost înaintate 83 de proiecte, Guvernul – 94 de proiecte, iar restul au fost înaintate de către Preşedintele Republicii Moldova, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia şi alte autorităţi publice.

În perioada de raport, au fost organizate 290 instruiri anticorupţie, la care au participat 11 290 de audienţi.

Raportul integral poate fi accesat aici.

Cristina Parfeni