Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) a pronunțat o hotărâre privind controlul constituționalității Legii nr. 230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii nr. 235/2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 sau așa-numita lege a miliardului. Legea din 2016 reglementa condițiile emisiunii obligațiunilor de stat în vederea executării garanțiilor de stat acordate Băncii Naționale a Moldovei de către Ministerul Finanțelor pentru garantarea creditelor de urgență pentru „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”, informează CURENTUL.

La originea cauzei se află sesizarea depusă de Andrian Candu și Vladimir Cebotari, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea Legii menționate mai sus.

Potrivit hotărârii expuse, Curtea și-a început analiza verificând conformitatea Legii contestate cu articolele 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) din Constituție.

Pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție, Curtea a analizat dacă au fost îndeplinite următoarele condiții: (1) dacă propunerea legislativă sau amendamentul a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, şi (2) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptat de către Parlament a fost acceptat în prealabil de către Guvern prin aviz.

Cu privire la respectarea primei condiții, Curtea a reținut că, în principiu, ea are competența de a constata dacă adoptarea prevederilor contestate de către autorii sesizării a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, în special în cazurile în care efectul în discuție este evident (HCC nr. 8 din 11 martie 2021, § 40).

Curtea a observat că impactul bugetar al Legii nr. 230 din 16 decembrie 2020 este evident, deoarece se abrogă Legea nr. 235 din 3 octombrie 2016, care a reglementat condițiile de emisiune a obligațiunilor de stat – purtătoare de dobânzi (5% anual) și pe care emitentul (Ministerul Finanțelor) urma să le răscumpere la scadență. Așa cum rezultă din scrisoarea adresată Curții nr. 31-002/9/415 din 12 februarie 2021, Banca Națională afirmă că, de la data emisiunii (4 octombrie 2016) și până la 31 ianuarie 2021, Ministerul Finanțelor a răscumpărat patru obligațiuni de stat în valoare de 730 milioane lei, iar suma dobânzii calculată pentru perioada 4 octombrie 2020 – 31 ianuarie 2021 constituie 199 871 869 lei.

De asemenea, examinând amendamentul unui deputat în Parlament (AS nr. 55 din 4 decembrie 2020) la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021 privind suspendarea în anul 2021 a plăților față de Banca Națională pentru obligațiunile de stat emise în baza Legii nr. 235/2016, Guvernul a respins amendamentul respectiv, „deoarece suspendarea plăţilor pentru obligațiunile de stat emise anterior ar putea conduce la decapitalizarea Băncii Naţionale a Moldovei. Prin urmare, bugetul de stat va suporta cheltuieli suplimentare pentru acoperirea valorilor mobiliare de stat emise pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei” (a se vedea Hotărârea Guvernului nr. 892 din 14 decembrie 2020 și Sinteza rezultatelor examinării amendamentelor la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021).

Prin urmare, Curtea a conchis că Legea nr. 230 din 16 decembrie 2020 are un impact bugetar în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție.

Cu privire la respectarea celei de-a doua condiții, Curtea a reținut că, dispoziția articolului 131 alin. (4) din Constituție stabilește o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al Guvernului în privința amendamentelor sau a propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor, a veniturilor sau a împrumuturilor, reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Din norma constituțională se deduce în mod univoc faptul că acceptul Guvernului trebuie să preceadă adoptarea proiectelor de legi cu impact bugetar în lectură finală. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că adoptarea unei legi cu impact bugetar în lipsa avizului Guvernului conduce la încălcarea procedurii prevăzute de articolul 131 alineatele (4) și a articolului 6 din Constituție, care obligă autoritățile statului să-și exercite atribuțiile în limitele rigorilor stabilite de Constituție.

Curtea a reținut că, în cazul unui proiect de lege care are impact bugetar, Parlamentul trebuie să solicite avizul Guvernului privind proiectul în discuție, iar Guvernul este obligat să avizeze proiectul trimis de Parlament în baza procedurii prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție. Curtea a constatat că, la secțiunea rezervată avizului Guvernului de pe site-ul Parlamentului, nu este anexat un asemenea Aviz.

În ședința publică a Curții Constituționale, reprezentantul Guvernului a confirmat lipsa acceptului prealabil al Guvernului asupra proiectului Legii contestate.

Mai mult, prin punctul de vedere expediat Curții, Guvernul Republicii Moldova a confirmat că nu a avizat proiectul de lege și a afirmat că Parlamentul nu a respectat la adoptarea Legii contestate articolul 131 alin. (4) din Constituție, afectând scopul acestei prevederi constituționale identificat în jurisprudența Curții Constituționale.

Prin urmare, Curtea a constatat că Parlamentul a adoptat Legea nr. 230 din 16 decembrie 2020 în lipsa avizului prealabil al Guvernului. În concluzie, la adoptarea Legii contestate Parlamentul a încălcat dispozițiile articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alin. (4) din Constituție.

Pornind de la cele menționate, Curtea:

1. A admis sesizarea depusă de dnii Andrian Candu și Vladimir Cebotari, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

2. A declarat neconstituțională Legea nr. 230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii nr. 235/2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015.

3. Hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De menționat că, urmare a pronunțării hotărârii, Andrian Candu a menționat: „Am reușit”.

Cristina Gurez