Organizația Națiunilor Unite, în parteneriat cu Biroul Național de Statistică, lansează astăzi GenderPulse – primul instrument de vizualizare grafică interactivă, ușoară de înțeles, a indicatorilor statistici sensibili la dimensiunea de gen, transmite CURENTUL.
Cu un singur click, utilizatorii pot afla ce salarii au femeile în comparație cu bărbații în diverse sectoare ale economiei și cum au evoluat acestea de-a lungul timpului, sau care e starea de sănătate a femeilor și bărbaților din orașe și sate, sau care este raportul de gen în organele de luare a deciziilor și multe altele.
GenderPulse a fost elaborat în colaborare cu Biroul Național de Statistică, cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women). GenderPulse este destinat tuturor celor interesați de problematica de gen: reprezentanților administrației publice centrale și locale, implicați în luarea de decizii în domeniul politică, socială și economică, precum și reprezentanților organizațiilor neguvernamentale, mediului academic, mass-media, care monitorizează și analizează situația egalității de șanse, dar și publicului larg.
Indicatorii vizualizați în GenderPulse sunt sincronizați cu Banca de date statistice StatBank, care întrunește date colectate din diferite instituții și validate de Biroul Național de Statistică.
Pentru a face femeile și bărbații vizibili în statistici, datele sunt dezagregate pe sexe. Astfel de date permit înțelegerea rolului femeilor și a bărbaților în societate, a activităților pe care le desfășoară, modalităților în care femeile și bărbații interacționează, diferențelor existente în accesul și folosirea resurselor, în potențialul și oportunitățile de care dispun.
Statisticile de gen ne arată cum este distribuită puterea și influența între femei și bărbați – prin pozițiile de conducere sau de execuție care le revin acestora în funcții publice, în business sau în activitatea civică. Nivelul de educație, starea de sănătate, remunerarea pentru munca efectuată vorbesc despre independența economică de care se bucură femeile și bărbații. Felul în care femeile și bărbații participă la munca casnică confirmă sau nu egalitatea în distribuția rolurilor în administrarea gospodăriilor și a sarcinilor de familie pentru care nu se plătește. Pentru a discuta despre integritatea fizică și confortul psihologic în viața de zi cu zi apelăm la datele despre violența manifestată față de femei, bărbați sau copii.
Datele vizualizate pe GenderPulse sunt grupate în 5 domenii tematice relevante pentru analiza problematicii de gen: demografie, participare în procesul decizional, educație, sănătate și abilitare economică.
Marea majoritate a graficelor de pe GenderPulse sunt însoțite de texte scurte, pe înțelesul tuturor, care au scopul de a explica interactiv semnificația indicatorului statistic vizualizat, de a arăta diferențele de gen observate sau de a descrie evoluția în timp a fenomenelor măsurate de indicatorii statistici.
GenderPulse este compatibilă cu browserele moderne. Instrumentul web încorporează soluții de automatizare a transferului de date, de găzduire a datelor pe platforme guvernamentale deschise și închise, de utilizare a tehnologiilor open source și a principiilor open data, ceea ce asigură o durabilitate înaltă și un potențial de dezvoltare a altor aplicații web în baza sistemelor existente sau de adaptare pentru platforme noi, de exemplu cele mobile.
În iulie 2016, ONU în Moldova a lansat profilurile statistice pe înțelesul tuturor ale 10 grupuri de fete și femei din Republica Moldova.
Aceste produse constituie un prim pas spre atingerea țintei de a spori semnificativ disponibilitatea de date utile în timp și credibile, dezagregate după caracteristicile relevante pentru contextul național – țintă inclusă în Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030. Agenda de Dezvoltare 2030 a fost adoptată unanim de toate statele membre ONU înseptembrie 2015 și cuprinde 17 Obiective Globale, care-și propun drept scop să lupte împotriva sărăciei, inegalității și schimbărilor climatice.
Cristina Parfeni