O poartă impunătoare din lemn sculptat manual este prima atracție turistică, dar și cartea de vizită a satului Ciorești. De aici începe drumul către celelalte destinații: Dolna și Micleușeni.
„Dor de Codru” este un proiect inedit: localnicii, împreună cu rudele lor plecate peste hotare, au creat un traseu turistic rural, care unește trei sate vecine, Ciorești, Dolna și Micleușeni. La un an de la lansare, ruta e vizitată de tot mai mulți străini, atrași de locurile pitorești, atmosfera autentică și tradițiile locale de pe aceste meleaguri.
Conacul Mierii, afacere „dulce” pentru un trai decent acasă
Primul popas este la Micleușeni la Conacul Mierii. Victor Ciolacu a decis să se întoarcă acasă după mulți ani de lucru în Grecia. Acolo a înțeles că turismul poate fi dezvoltat și în Moldova. Prisaca e aproape de Chișinău, iar infrastructura este dezvoltată: „Acest conac a devenit un punct de atracție din acest traseu, noi fiind gata să primim vizitatori la stupină, ca să le povestim tuturor, mai ales copiilor, despre viața albinelor. Încă suntem în proces de dezvoltare, însă primim ca la carte oaspeții în prisaca noastră.”
Familia Ciolacu a demarat construcția unei pensiuni pentru turiști
„Pensiunea va avea 10-11 locuri de cazare. Cu bucătărie locală. În aceste activități va fi implicat mai mult personal”, spune Victor Ciolacu. „Nici pentru o clipă nu m-am îndoit că n-ar fi o idee bună. În scurt timp am văzut că rezultatele întrec așteptările”, adaugă el.
Apicultorul zice că la extrasul mierii angajează, sezonier, locuitori din sat, pentru un salariu decent, bineînțeles. Este sigur că o afacere de familie poate deveni o tradiție pentru localnici, dar și o sursă de existență. Crede că acesta este un argument forte pentru a-și convinge copiii plecați în nordul Italiei să revină acasă: „Scopul principal al meu și al soției mele este ca să-i aducem acasă pe copiii noștri. Și pe nepoțică, care este foarte mică, iar recent a primit certificatul de cetățean al Republicii Moldova.”
La Dolna, pe urmele lui Aleksandr Pușkin
Traseul „Dor de Codru” include și conacul Zamfirache Ralii-Arbore din satul vecin, Dolna. Acesta are peste 200 de ani și l-a găzduit, pe timpuri, pe poetul rus Alexandr Pușkin în exilul său în Basarabia. În aceste locuri, poetul rus Aleksandr Pușkin ar fi întâlnit-o pe Zamfira.
Conacul este una din cele mai importante atracții turistice culturale ale traseului. Aici găsești obiecte de artă, instrumente muzicale de epocă, fotografii, picturi și manuscrise vechi.
„Acest muzeu este inima traseului Dor de Codru. În jurul lui s-au format și se formează alte atracții turistice”, afirmă Sergiu Agafița, membru fondator al Asociației Băștinașilor din satul Dolna.
Traseul „Dor de Codru” conține peste 20 de obiective de vizitat, înfiripându-se șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.
Oferta turistică variată rezonează cu așteptările turiștilor, este convins Sergiu: „Aici turistul se simte foarte liber. Poate practica mai multe tipuri de turism. Începând cu turismul vitivinicol, să facă degustație de vinuri locale. Poate să facă turism cu bicicleta, poate să facă turism istoric. Poată să facă turism cu ATV-urile prin pădurile noastre, sau agroturism, poate să participe la prelucrarea plantațiilor de viță de vie sau a altor plantații care sunt în zonă. Poate să facă degustație de afine, la unica plantație de acest fel din Republica Moldova.”
Drumețiile prin Codrii seculari, doză de energie și aer curat
Nu departe de conac, este poiana Zamfirei lângă care susură un izvor cu apă răcoroasă. Tot aici sunt amenajate locuri de popas cu foișoare.
Dealul Răcătăului din comuna Ciorești este cel de-al doilea ca înălțime din Moldova. Acest povârniș este prieten din copilărie cu toți locuitorii. Între timp, dealul a devenit o atracție pentru turiști. Iarna, aceștia se dau cu sania, iar vara zboară cu parapanta.
În Codrii Cobacului, Piscul Mâniilor, Dealul Morilor sau Râpa Ciorii au fost amenajate popasuri, unde vizitatorii se pot odihni, după drumețiile lungi, în aer liber.
Meșteșugurile și tradițiile locale – incluse în circuitul turistic național
La Casa Olarului, ești întâmpinat călduros de Zaharia Triboi, unicul meșter din Moldova care sculptează în ceramică neagră. Acesta arată ca un personaj din poveste. Cu priviri istețe și socotit la vorbă, este mereu gata să se tocmească cu orice străin pentru o demonstrație de olărit. Că, de mă rog, cine azi te învață cum să-ți faci o cană, ploscă sau ulcea din lut? Copiilor le face „țuruiace” de lut în formă de cocoși, iar ei șuieră și se joacă cu cele câteva pisici ale meșterului, care se simt în atelier ca la ele acasă.
„Multe s-au schimbat în sat de când s-a deschis traseul. Lumea mă întreabă: – Vin turiști? – De ce să nu vină dacă au la ce veni, au ce vedea. Noi abia învățăm din secretele turismului. Învățăm cum să-i deservim pe străini. Chiar mă gândeam că deja vârsta mea e un pic înaintată și de multe ori mă gândeam că iată trece viața și nu mai am norocul acesta să vină și la mine turiștii”, spune Zaharia Triboi.
El e fericit că tainele olăritului sunt transmise din generație în generație, fiul său Adrian urmându-i vocația: „Meseriile sunt un tezaur pe care trebuie să-l păstrăm și asta ne va ridica în ochii lumii. Să știe că suntem un popor care are trecut și viitor”.
Acum când, pusă pe roate, afacerea de familie mai aduce și profit, meșterul încearcă să-și ademenească acasă frații migrați în Europa.
Din șapte frați și surori, numai el a rămas acasă: „I-aș îndemna să se întoarcă. Este de lucru aici acasă, de ce să îmblăm prin lume? Eu am fost plecat și știu ce este dorul de casă. Este ceva insuportabil câteodată”.
Meșterul Triboi crede că de-a lungul timpului, cioreștenii se vor implica mai mult în dezvoltarea traseului rural: „Fiecare va avea posibilitatea să demonstreze că el poate mai bine decât altul. Să facă un vin bun sau să gătească ceva, să crească niște fructe, legume. Să aibă cu ce se lăuda și propune la străini. Eu cred că de-a lungul timpului vom dezvolta traseul ca să aibă lumea ce vedea aici…”
La casa meșteriței Parascovia Mîrza din Ciorești, încă se mai aud cuvinte precum război, rășchitor, vârtelniță … Ea a țesut sute de metri de lăicere și covoare din lână. Mai țese și astăzi… pentru turiști.
„Iaca o început a veni cu camerele de filmat. O pus și pe Internet. Ei au fost uimiți de așa lucrări. Le place.”
Pensiunile agro-turistice, afaceri de familie
Iulia Axente, la pensie și în continuare angajată cu timp parțial de muncă, nu a ezitat să se alăture inițiativei sătenilor de a readuce satul la viață. Astfel, a transformat casa părintească într-o pensiune rurală: „Am fost de acord să merg la pasul acesta, fiindcă mă gândeam că această casă era lăsată, nu trăia nimeni în ea, nu am vrut să o las uitării, și m-am gândit să îi dau o viață nouă și să-i fac o mică reparație”.
Acum pensiunea sa ademenește turiștii cu cele mai alese bucate pregătite, tradițional, în cuptor: „Văd că mulți sunt interesați de viața, munca, mediul, natura noastră. Aici e liniște. Cred că e un plus și va fi un loc de atracție. Pregătim bucatele tradițional: plăcințele, sărmăluțe, zeamă, fripturică, brânză de oi”.
Iulia dedică jumătate din timpul său pensiunii. Mai mult, ea le implică episodic vecinele și prietenele la pregătitul bucatelor. Spune că e tot mai greu să găsești persoane care au păstrat această îndeletnicire, fiindcă mai ales cei tineri au plecat din sat, fie la oraș, fie în străinătate. Într-adevăr, din cei trei copii ai săi, doar unul e în țară, fiind stabilit în Chișinău, după a ce lucrat ceva timp în Anglia.
Iulia Axente speră că va pune afacerea de familie pe roate, și ceilalți doi copii vor reveni din străinătate, fiica din Anglia și celălalt fiu din Canada: „Pe viitor, dacă voi pune pe picioare această afacere, poate aș putea să-i atrag să vină acasă. Ei nu erau siguri și nu credeau că vor fi rezultate, apoi s-au convins și ei că merită de încercat.
La urma urmelor, tot cei trei copiii au ajutat-o cu bani și sfaturi. Acum, cu sprijinul lor, speră să ridice alături de casa bătrânească și o pensiune în care să poată oferi servicii de cazare.
„Când au plecat copiii mei, nu era așa. Acum avem și drum, avem și lumină stradală, avem apă, gaz. Ei când au văzut ce am făcut din casa în delăsare 10 ani, în paragină, acum îs bucuroși că am adus-o la viață. Aici mă simt acasă”, spune Iulia Axente, vădit emoționată.
„Pensiunea dată e un venit în plus pentru familia mea, dacă o persoană vine aici, și îi place, e mulțumită, și eu rămân mulțumită. Pensia mea e de 1200 de lei, și așa mai am 1000 în plus de la 10 persoane. Și e mai mult decât bani, am o ocupație, îmi place, îmi e interesant, comunic, aflu lucruri noi”, conchide Iulia Axente, proprietara pensiunii cu același nume.
Turismul rural – propulsor al dezvoltării economice locale
Să fie turismul rural o îndeletnicire potrivită pentru moldovenii de-acasă? Într-o lume unde digitalizarea și urbanizarea sunt la ordinea zilei, Republica Moldova oferă una dintre cele mai emoționante experiențe ale prezentului și trecutului. Pentru migranții, drumeții și călătorii obosiți din întreaga lume, aceasta țară mică, din inima Europei, are multe de oferit.
În ianuarie-iunie 2019 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turiști și excursioniști, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. 8 din 10 turiști străini au venit în Republica Moldova în scop de odihnă și recreere.
Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, inclusiv PNUD, a fost creat un Centru de Informare Turistică la Chișinău. Acesta activează sub umbrela Asociației Naționale pentru Turism Receptor din Republica Moldova (ANTRIM).
Sectorul turismului din Republica Moldova are potențial de dezvoltare și reprezintă un factor-cheie de progres socio-economic, contribuind la reducerea sărăciei și migrației. În Moldova turismul reprezintă circa 1% din PIB.
Creșterea economică incluzivă și crearea locurilor de muncă în localitățile rurale au fost identificate de Guvern, cu sprijinul ONU, drept acceleratori care pot propulsa progresul pentru toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, asigurând că toți oamenii beneficiază de dezvoltare și nimeni nu este exclus.
Traseul rural „Dor de Codru” a fost inclus în circuitul național de turism al Republicii Moldova cu ajutorul ANTRIM. Ruta urmează să fie promovată pe platformele internaționale, în cadrul expozițiilor și cooperării cu operatorii turistici din întreaga lume.
Între timp, traseul turistic „Dor de Codru” s-ar putea alege și cu o mascotă, ticluită de meșterul Zaharia Triboi: „M-am gândit să facem o mascotă a traseului, pentru ca lumea mai ușor să îl recunoască, să facem un simbol … și m-am gândit că cerbul ne-ar reprezenta cel mai bine, însă e nevoie să îi mai punem și două oale în coarne, ca să fie mai haios”.
Traseul turistic „Dor de Codru” fost creat cu asistența PNUD Moldova, suportul financiar al Guvernului Elveției, împreună cu autoritățile locale din Ciorești, Micleușeni și Dolna, Asociațiile de băștinași și diaspora.
Cristina Pendea