[ X ]
(FOTO DIN ARHIVĂ) Aventurile ex-vicepremierului Stepaniuc: Cum a învățat să meargă cu bicicleta, a lucrat în colhoz și a condus o brigadă școlărească
23 Mai

Decanul Facultății Relații Internaționale și Științe Politice din cadrul IRIM, liderul Partidului Popular Socialist din Moldova, Victor Stepaniuc, ne-a povestit, în cadrul proiectului CURENTUL „Amintiri din copilărie” dedicat Zilei Internaționale a Copiilor, care a fost cea mai memorabilă amintire din copilărie, dar și cum a fost copilăria copiilor săi.  

„Copilăria este probabil una din cele mai luminoase și frumoase perioade a vieții umane. Este greu să  numești cea mai memorabilă amintire, or, acestea au fost foarte multe. Încă din frageda copilărie vroiam să am bicicletă. Într-o zi am evadat la 6 ani, fără știrea educatorilor de la grădiniță, fiind sfătuit de un prieten mai în vârstă, care avea bicicletă, să mergem în ziua respectivă să paștem cârdul cu oi. În acea zi, acel prieten, ca răsplată m-a învățat să merg cu bicicleta și eram foarte mândru și bucuros, însă seara am luat și primă chelfăneală de la tata. Am terminat clasa I cu rezultate foarte bune și am devenit în acel an octombrel. Părinții au fost lăudați la adunarea părintească și în acea vară, tata, probabil pentru ca sa nu îmblu brambura, m-a luat cu el zilnic la lucru cu motocicleta, la brigada de tractoare. Toată vara am fost cu tractoriștii și combainerii în câmp la munci diferite. A fost o vară deosebită pentru mine, or, am văzut tractoarele la cultivat pe câmpurile de roșii, varză, popușoi, vie. Deosebit de interesant a fost în cabina combainei la strânsul grâului: combaina plutea în câmp ca o corabie pe valuri, era gălăgie, praf, dar am sesizat copilărește și bucuria imensă a combainerilor, când remorcile tractoarelor și camioanelor se umpleau cu grâu”, își amintește ex-vicepremierul.

Victor Stepaniuc ne-a povestit că cele mai frumoase amintiri din copilărie sunt legate de bunei, părinți, prieteni, dar și profesori.

„După clasa a 4 – a, vara, am lucrat în brigada școlărească. Lucrul desigur era obositor îndeosebi pentru minorii de 10 – 12 ani, însă este de menționat, că noi, elevii din cl. 4 – 7 lucram doar în prima jumătate a zilei, de la 9.00 până la 12.30. După aceasta luam masa gratis din contul colhozului, iar după masă, sub conducerea învățătorului responsabil de brigada școlărească, erau organizate jocuri sportive, concursuri, victorine, excursii, inclusiv la scăldat la iazurile din localitate.

Cele mai frumoase amintiri din acea perioadă sunt legate cu jocurile colective, cu competițiile școlărești, în care eram antrenați zilnic. Încă atunci, în cadrul unei excursii, am aflat de la profesorul de istorie o veche legendă despre localitatea Gârlea și de ce o contesta satului nostru de baștina Costești se numește drumul (râpa) Orheiului. În clasa 8-a mi s-a încredințat să conduc brigada școlărească de la școala Costești nr.3, iar în clasa a 9-a am condus una din cele 2 brigăzi școlărești de la școala medie Costești nr.1. Am avut o copilărie și adolescentă fericită, or, ea a coincis cu dezvoltarea social – economică a satului de baștină Costești, Ialoveni (atunci r-l Cotovschii). În perioada 1965 – 1975 au fost date în exploatare clădirile celor 2 școlii medii, azi licee, Casa de Cultură, drumuri asfaltate și magazine amenajate în toate sectoarele principale ale satului, iluminare pe strada centrală a localității. Părinții noștri, dar și noi elevii, alături de șatenii voluntari am participat la lucrările de amenajare a satului natal. Am văzut marea fericire și satisfacție a sătenilor mei la deschiderea Casei de Cultură și primele concerte grandioase din acea perioada la Costești cu Nicolae Sulac, Valentina Cojocaru, formațiile Contemporanul, Legenda și Plai”, spune el.

Cât despre copilăria copiilor săi, Victor Stepaniuc crede că a fost cât se poate de fericită.

„A fost și ea, sper fericită și plină de emoții pozitive. Copii noștri mai mari, Dorina și Iurie, din fragedă copilărie au cunoscut muncile câmpului, la timpul respectiv au păscut caprele, vacile, au participat activ la strânsul roadei la colhoz și în gospodăriile agricole, îndeosebi în perioada 1989- 1995. Am acordat însă o atenție deosebită instruirii, formarii cultului lecturii, fortificării intelectuale, educației civice și muzical – artistice a copiilor în familie. Fiica Dorina a fost una dintre cele mai bune eleve de la școala medie Costești, nr.1. În  anul 1994 și 1995 a avut 4 și respectiv, 5 locuri de gradul 1 la olimpiadele raionale, inclusiv la istorie, l. rusă, geografie, l. engleză, biologie, chimie, etc… Feciorii Iurie și Oleg, de asemenea au fost educați în stil spartan, au învățat bine, au ocupat locuri de frunte la învățătura, au luat parte în activitatea artistică a liceului Olimp de la Costești, ai participat activ la competițiile sportive  de la  liceu și  universitate. O tradiție frumoasă în copilăria lor în anii 1982 – 1991 au fost excursiile cu familia prin locurile interesante ale Chișinăului, vizionarea concertelor, ori spectacolelor, îndeosebi la Teatru Luceafărul, care se finaliza cu „înfulecarea” la alegerea copiilor un alt tip de înghețată. Copiii erau fericiți să-și împlinească pofta, servind după plac înghețată și 1- 2 pahare de suc ori „apă dulce”, să aibă o rochie nouă, o pereche de cizme călduroase ori o bicicletă”.

Întrebat ce ar trebui de făcut pentru ca viitoarele generații să aibă parte de  o copilărie frumoasă într-o țară bine dezvoltată, Victor Stepaniuc ne-a răspuns:

„O țară nu are viitor fără o generație de copii educați, bine instruiți, frumoși și fericiți. Spre regret, întreaga pleadă de guvernanți în anii Independenței din neglijență, rea – voință ori indiferență au acordat prea puțină atenție familiei, mamei și copilului, sistemului de educație, bunăstării și protecției tinerii generații. Cineva spunea, „dacă vreți o familie fericită, aduceți-o pe mama acasă”. Revigorarea țării noastre e posibilă, având la guvernare oameni culți, onești, buni patrioți, care înțeleg problemele societății și sunt gata să muncească responsabil și cu pricepere pentru prosperarea țării și a fiecărei familii. Asemenea calități la guvernanți și elitele politice le educă în primul rând, familia și sistemul de educație. E necesar, să fie revitalizată familia în Moldova, or, situația de azi, când peste 1mln. de oameni au emigrat din țară, sute de mii de femei sunt departe de copiii lor și zeci de mii de familii sunt destrămate din cauza exodului, este una tragică pentru societatea noastră.

Relansarea, modernizarea social – economică a țării, și în consecință, fericirea generației tinere e posibilă cu fortificarea sistemului de educație, atragerea în învățământ și știința națională a celor mai talentați tineri a acestei țări. Moldova trebuie să găsească bani pentru a angaja tinerii la serviciu în țară. Pentru aceasta guvernul trebuie pentru început să înțeleagă prioritățile, să nu fure banii bugetului, ci să-i înmulțească, să cheltuiască pentru  politicile de tineret precum Suedia, Norvegia, Belarus, Singapore, Brazilia, măcar 4- 6 % din PIB, adică în condițiile Moldovei măcar vre-o  4- 6 mld. lei anual. Nu e mult, dacă ne gândim la cele 33- 40 mld. lei jefuite în timpul actuale guvernări din sistemul financiar-bancar după anul 2014” .

stepaniuc14

stepaniuc13

stepaniuc12

stepaniuc11

stepaniuc10

stepaniuc9

stepaniuc8

stepaniuc7

stepaniuc6

stepaniuc5

stepaniuc4

stepaniuc3

stepaniuc2

stepaniuc1

stepaniuc

Anastasia Borta

Inapoi la arhiva noutaților