Ambasadorul Republicii Moldova în Bulgaria, Albania și Macedonia, Ștefan Gorda, și-a petrecut copilăria într-un sat de la poalele Codrilor Cozminului. Chiar dacă a avut o copilărie grea, își aduce aminte cu mult drag de ea: de locurile și oamenii satului, activitățile de pe atunci și lecțiile de viață primite. Despre copilăria sa și a copiilor săi, Ambasadorul ne-a povestit în cadrul proiectului CURENTUL dedicat Zilei Internaționale a Copilului.

„Copilăria? A fost demult și nu a trecut cu desăvârșire. Pentru că oricum rămâne amintirea, ca și semnele de bună purtare, când mai făceam peripeții. Știți probabil că nu prea ador să vorbesc despre viața mea, pentru că încă sunt departe de vremea când aș scrie memorii. Eu am văzut lumina zilei la Pasat, un sat de la poalele Codrilor Cozminului, în Țara de Sus al lui Ștefan cel Mare. Regiunea Cernăuți, într-un cuvânt. Au fost de toate.

Viața unui copil la țară e una plină de muncă, de griji, dar și de uniunea aproape perfectă cu natura splendidă a plaiului bucovinean. Eu pot să spun că am avut o copilărie foarte grea, dar și minunată în același timp. Multă muncă fizică, am avut noroc și de profesori foarte buni la școala medie din Buda Mare, raionul Herța. Mama ne făcea zilnic grafice, scrise cu creionul, ce aveam de făcut când ne întoarcem de la școală. Nici vorbă de hoinăreală sau de statul prin sălile de joacă, cum se mai întâmplă acum în unele familii. Muncă acasă, ajutor la deal, la colhoz. Eu nu am fost niciodată într-o tabără de pioneri și nici la mare, când eram elev”, spune Ambasadorul.

Ștefan Gorda spune că abia în anii studenției a apucat să vadă beneficiile civilizației, cum ar fi marea. De asemenea, Ambasadorul ne-a dezvăluit ce activități avea cât a fost elev.

„În fiecare vară de prin clasa a VI-a îmi făceam banii mei, lucrând ba la grădinăritul colhozului, ba la strâns pâinea, ba unde era. Am fost și în echipele care marcau copacii bolnavi sau bătrâni din Codrii Cozminului și apoi îi tăiau. Muncă grea, cum v-am spus. La școala mergeam 3 kilometri de cele mai multe ori pe jos, din Pasat la Buda Mare, pe orice timp, și 3 km înapoi. Și de multe ori mai mergeam odată către seară, pentru că mă ocupam cu sportul sau cu activitatea artistică extrașcolară. Asta după ce terminam cu treburile indicate de mama, și mai apucam să fac lecțiile. Totuși, asta nu m-a încurcat să absolvesc școala cu mențiunea de eminent, ca și ulterioarele studii care le-am obținut”, povestește Ștefan Gorda.

În pofida faptului că a avut o copilărie grea, Ștefan Gorda spune că își amintește cu mult drag de copilăria sa.

„Școala în care eu am făcut carte era plină cu profesori foarte buni. Lumea în satele de atunci era mult mai unită și stimabilă. Împrejurimile satului meu sunt minunate. Păduri pe care le-am cutreierat pe jos, veneam deseori acasă cu căldări pline cu ciuperci, sau cireșe de pădure. E minunat să mergi desculț prin iarbă, mai ales când ești copil. Locuri minunate cu oameni muncitori, blânzi și dragi”.

Ambasadorul nu va uita cu siguranță împlinirea celor 15 ani ai săi, când a căzut iarna sub gheață:

„Am iubit să fac împreună cu prietenii călărie, pentru că erau mulți cai acolo. Am jucat fotbal și hockei iarna, pe iazuri și odată chiar am făcut o baie sub gheață, că s-a rupt. Era chiar de ziua mea, împlinisem 15 ani, și după aceea am serbat împreună cu prietenii ziua de naștere și salvarea din apa plină de gheață”.

Ștefan Gorda spune că de mic era timid, dar foarte activ în rândul prietenilor.

„În fiecare an făceam frumuseți de spectacole, atât la școală, cât și peste tot unde ne invitau. Mai ales de Revelion. Se numeau bande. Spectacole teatralizate. Banda lui Jianu. Sau a Haiducului. Era un timp frumos, de basm, pentru că în părțile Bucovinei tradiția e la ea acasă. Pot să zic că am primit foarte multe lecții de viață din familie și de la consătenii și prietenii mei de acolo. Copilăria e timpul când se joacă șansa fiecăruia de a deveni om. Pregătirea pentru viață. Pot să vă spun că am descoperit peste un timp, deja fiind la studii la Chișinău, că poți deveni competitiv și dacă din start nu ai avut cele mai bune condiții, de seră cum ar fi, pentru dezvoltare”.

Ambasadorul spune că este mândru și își respectă copii. Împreună cu soția s-au ocupat mult de educația lor oferindu-le tot ce-i mai bun pentru a păși în lumea mare.

„Despre copii mei pot să vorbesc doar cu mândrie și respect. Ei sunt incomparabil mai buni decât mine, decât noi. Mai performanți, vorbitori de limbi străine. Foarte buni cunoscători ai tehnologiilor moderne. Mult mai eleganți în vorbă și purtări, pentru că anturajul își spune cuvântul. Soția mea, Lidia s-a ocupat foarte mult de copii. Ei au primit dragoste cu carul, maternă, și grijă din partea mea. Asta i-a ajutat să crească mult mai liberi în gândire, fără complexe față de mai marii lumii, fără teamă de viitor și necunoscut.

Ambii sunt născuți după anul 1989, când lucrurile în Moldova au început să se așeze în albia normalității. Ei nu au fost nevoiți să asculte la școală un fel de istorie a neamului și acasă alta, ca mine. Pentru că bunicii desigur luau în derâdere teoriile istorice sovietice și acasă ne spuneau alte istorii.

Fiica mea a terminat o facultate de economie la Praga, fiul una de drept la Chișinău și acum face un masterat european.

Ei au văzut țări străine de mici, au avut privilegiul să compare și să vadă alte culturi și civilizații, să facă diferența între tradiția noastră și modul nostru de viață, cu cel al uzbecilor, cehilor sau francezilor, spre exemplu. De aceea ei au alte avantaje comparative față de generația noastră. Dar am urmărit, ca părinte, să fie conectați la tradiția noastră. Verile lor au fost pline de aromele Sorocii sau Cernăuților, au fost alintați cu marea din Turcia, Egipt sau Bulgaria. Pentru că alte bogății din salariile mele nu am făcut decât să investesc în educația, sănătatea și bucuriile familiei”, spune Ștefan Gorda.

Ambasadorul spune că pentru ca viitoarele generații să aibă parte de o copilărie frumoasă într-o țară bine dezvoltată, trebuie să se implementeze o perspectivă europeană, unde copii vor primi creștere și educație modernă.

„Poate suna solemn, dar așa ar fi corect să spun că deschiderea unei perspective europene clare ar face mai fericită generația care crește acum în Moldova. Eu vad câte proiecte și programe de refacere și construcție a unei noi infrastructuri de creșe, grădinițe, terenuri de joacă, terenuri sportive, școli, săli pentru ocupația tineretului, stadioane, etc., se construiesc în Bulgaria. Am observat acest proces și în Cehia. Asta oferă capacitate concurențială mai bună tinerilor din țările europene. O generație mai pregătită intelectual și fizic,cu metode moderne, plină de viață, crește în noile state ale UE. Asta e și direcția noastră. Daca într-adevăr ne gândim la copii, dar nu doar facem poze cu ei de Ziua Copiilor, trebuie să le oferim condiții mai bune pentru creștere și educație. Și, desigur, să nu uite din ce neam se trag, să fie profesioniști și buni patrioți ai țări”, a adăugat Ambasadorul.

Cristina Parfeni