Arheologul și directorul Agenției Naționale Arheologice, Vlad Vornic era pasionat de istoria contemporană și o simplă întâmplare a făcut să devină arheolog. Despre acest lucru el a vorbit în cadrul proiectului CURENTUL „Carieră de succes”.

Vlad Vornic spune că după ce a absolvit școala din satul de baștină Bașcalia, a devenit student la facultatea de istorie.

„Studii superioare am obţinut la Facultatea de Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, frecventând cursurile acestei facultăți pe parcursul a 5 ani. Deoarece absolvisem școala medie din satul natal Bașcalia cu medalie de argint, am susținut un singur examen pentru admiterea la facultate. Primind nota maximă, am devenit student în anul 1988. Facultatea am terminat-o cu o medie destul de bună – 9,8. În timpul studiilor universitare am fost pasionat de istoria contemporană, în special de istoria Basarabiei din anii 1917-1918. Perioada studenției mele a coincis cu Mișcarea de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90 deja ai secolului trecut. Noi, studenţii de la istorie, lucram pe atunci mult în biblioteci, la arhivă – am și scris doi ani la rând teze de an despre istoria presei în Basarabia la începutul sec. XX până în anul 1918, sub îndrumarea domnului prof. Mihai Cernencu”, ne-a povestit el.

Din partea unui profesor de la facultate a venit ideea ca studentul Vornic să scrie teza de licență în domeniul arheologiei și imediat după asta a început să activeze la Academia de Științe a Moldovei. Viitorul arheolog a acceptat și în acea vară a mers pe primul șantier arheologic.

„La începutul anului V de facultate, însă, domnul profesor Gheorghe Postică, actualmente Viceministru al Culturii, mi-a propus să scriu teza de licență în domeniul arheologiei, pentru ca imediat după absolvire să fiu angajat la Institutul de Arheologie și Istorie Veche al AȘM. Am acceptat această propunere și în ultimul an de facultate am lucrat asupra tezei de licență cu tema „Dacii liberi din spațiul carpato-nistrean în sec. II-IV d.Hr”. După absolvirea facultății am mers pentru întreaga vară pe șantierul arheologic de la Mănăstirea Căpriana, organizat și coordonat de domnul profesor Gheorghe Postică, împreună cu reputatul medievist bucureștean, dar de origine basarabeană, Nicolae Constantinescu. Am lucrat câteva luni pe acel șantier arheologic și am obținut o bună școală acolo, apoi am activat un an la AȘM, la sfârșitul anului 1994 devenind doctorand la prestigioasa Universitate ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Teza de doctorat am elaborat-o sub îndrumarea apreciatului arheolog român, domnului profesor Ion Ioniță, căruia îi sunt foarte recunoscător pentru tot sprijnul acordat pe durata studiilor de doctotrat, Domnia Sa având să contribuie decisiv la devenirea mea ca arheolog. În anul 2000, în urma susținerii publice a tezei, am obținut și titlul de doctor în istorie la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași”.

Pruteni 2008, cercetări de suprafață pe moșia satului

După obținerea doctorandului, Vlad Vornic s-a întors în Chișinău unde și-a început în serios activitatea în domeniul arheologiei.

„Am revenit la Chișinău în calitate de cercetător științific specializat în arheologia epocii romane, mai ales în studiul așa-numitei culturi arheologice Sântana de Mureş-Cernjachov, iar în 2007 am devenit șeful Secției Arheologie antică și medievală în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural, organizat în anul 2006. Am lucrat în această calitate până la mijlocul anului 2012, când a fost creată Agenția Națională Arheologică, unde am fost numit director, având de fapt drept primă sarcină organizarea acestei instituții. Țin să subliniez că de fapt la 17 septembrie 2010 a fost adoptată Legea privind protejarea patrimoniului arheologic și în baza acestei legi urma să fie înfiinţată această instituție. A fost creată însă cu ceva întârziere, în urma adoptării unei Hotărâri de Guvern – în anul 2012. Și iată că mai bine de 4 ani sunt director al acestei instituții, care cuprinde o echipă de specialiști tineri, pasionați de arheologie.
Dacă e să fiu sincer, a fost o întâmplare că am devenit arheolog. Pentru că dacă nu ar fi fost propunerea din partea domnului profesor Gheorghe Postică, nu știu dacă mă specializam în arheologie – rămâneam istoric, pentru că îmi plăcea mult această știință. Destul de curând am fost pasionat însă şi de arheologie, care deși este considerată o disciplină istorică auxiliară, este totuși o știință aparte, ce se interferează cu diferite alte științe (geologia, etnografia, geografia, ș.a.) și care are drept obiective sesizarea, descoperirea, studierea și valorificarea rămășițelor păstrate în pământ (dar și la suprafață) în vederea reconstituirii istoriei străvechi și vechi a societății umane. Această pasiune a devenit cu timpul tot mai mare și astăzi nu aș pleca din acest domeniu. A trebuit să depun eforturi susținute și în permanență pentru a înțelege ce este cu adevărat arheologia și a pătrunde în profunzime diferitele aspecte ale acestui domeniu, și pe lângă cercetători ai trecutului a trebuit să devenim și salvatori/protectori ai monumentelor arheologice”, mai spune arheologul.

La Univrsitatea din Cahul, mai 2016

Totuși, întâmplarea a dus la ceea că astăzi Vlad Vornic face o serie de descoperiri și o muncă migăloasă.

„Dar în nici un caz nu regret, pentru că am descoperit multe lucruri interesante. Cea mai mare descoperire, până a fi creată Agenția, a fost realizată împreună cu Nicolae Telnov în 2003 la Pruteni, unde a fost documentată cert prima așezare a dacilor liberi pe teritoriul Republicii Moldova. În urma a două campanii de săpături desfășurate în anii 2001 și 2003, s-au descoperit acolo patru cuptoare de ars ceramică datate în sec. II-III d.Hr., care sunt deocamdată primele pentru Republica Moldova. Cea mai importantă dintre cele patru instalații de ardere a ceramicii de la Pruteni s-a dovedit a fi cea numerotată cu nr. 4, care cuprindea o șarjă de vase de un tip deosebit, numite amfore, unice pentru spațiul est-carpatic. Aceste vase de factură romană au fost definite drept Amfore de tip Pruteni, și această descoperire ne aparține.
În 2007 am publicat și o monografie despre toate descoperirile arheologice de la Pruteni. Între timp am realizat și alte descoperiri importante, dintre care se evidențiază vestigiile antice de la Zamciogi, ce sunt unice pentru o largă regiune a Europei de Sud-Est”, a povestit arheologul.

Pruteni 2003, împreună cu arheologul Nicolai Telnov

Totodată, Vlad Vornic ne-a spus care este cheia succesului său.

„A fost în primul rând munca asiduă. Fără efort susținut nu poți obține succese în știință, poate mai mult decât în alte domenii. Pentru o anumită perioadă acest efort a fost chiar un sacrificiu, când elaboram teza de doctorat, trebuind atunci, pe lângă lecturi continui, să prelucrez un mare lot de materiale arheologice provenite din așezarea și necropola antică de la Budești. De asemenea, este foarte important în viață să fii corect cu cei din jur, cu colegii ori partenerii cu care lucrezi. Trebuie să rămâi Om, în orice situație. În orice domeniu e necesară multă muncă, efort susținut. Succesele nu vin fără muncă, mai este, evident, și norocul, dar fără efort adecvat în activitatea noastră nu vom putea avea succese notabile”.

Peiegheză la Ecaterinovca, r-nul Cimislia

În 2017, ca arheolog și director al Agenției, Vlad Vornic își propune să îndeplinească mai multe lucruri:

„În domeniul documentării și evidenței patrimoniului arheologic imobil, ca instituție, am planificat pentru acest an să lucrăm mai ales la inventarierea tumulilor sau movilelor funerare, care reprezintă cele mai numeroase situri arheologice de pe teritoriul Republicii Moldova, depășind cifra de 4500. Și cred că, dacă muncim în continuare înr-un ritm bun, vom întocmi fișe și dosare de inventariere pentru aproape 1000 de astfel monumente arheologice. Țin să subliniez că o parte dintre aceste movile funerare sunt identificate acum de noi pentru prima oară, pe baza studierii și a corelării diferitor hărți, fotografii aeriene și imagini satelitare, ele urmând evident a fi apoi verificate și în teren. Fără îndoială, nu toate aceste 1000 de situri vor putea fi verificate și pe teren în acest an, dar este foarte important ca toate aceste monumente să dispună de dosare de inventariere, căci altfel ele nu pot fi nicicum administrate și protejate. Concomitent, luăm la evidență și alte categorii de situri arheologice (așezări, necropole, cetățui etc.).

Sperăm mult ca proiectul nostru depus la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni să fie în curând declarat câştigător – este vorba despre proiectul vizând salvgardarea patrimoniului cultural-istoric al comunei Costești, cu accentul pus pe marele oraș medieval, grav afectat de alunecările de teren și de diferite lucrări neautorizate, dar care este extrem de important pentru istoria și arheologia medievală, ca și pentru patrimoniul cultural național în general.

În acest an urmează să efectuăm și cercetări preventive sau de salvare la siturile arheologice aflate în zona unor proiecte de reabilitare a drumutilor, cum ar fi R 9, R 34, L 372 ș.a. De asemenea, este preconizată investigarea unei movile funerare de pe moșia s. Alexandru Ioan Cuza (r-nul Cahul), aflată pe traseul unui apeduct proiectat pentru această localitate. Pe parcursul verii, în colaborare cu Laboratorul de Tracologie al Universității de Stat din Chișinău, vom continua cercetările de salvare la importantul sit arheologic de la Lipoveni, care a fost timp de mai multe decenii puternic deteriorat de o carieră neautorizată de nisip.

Paralel cu alte activități, elaborăm și articole științifice corespunzătoare activităţii noastre pentru publicarea lor spre sfârșitul acestui an în revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. IV, care va conține rezultatele principale ale cercetărilor arheologice efectuate de Agenția Națională Arheologică în anul trecut”, a specificat Vlad Vornic.

Vorniceni 2014

Cristina Parfeni