Noul post vamal „Sculeni”, care urmează a fi reconstruit în cadrul unui proiect finanțat de UE și co-finanțat de Guvernul Republicii Moldova, va fi extins cu încă 1,3 Ha și se va întinde pe o suprafață totală de 3,6 Ha. Un teritoriu mai mare înseamnă și mai multe piste de control, transmite CURENTUL.

Astfel, noul punct vamal va avea 16 piste, comparativ cu opt, câte sunt în prezent. Atât pe sensul de ieșire din țară, cât și pe cel de intrare vor fi câte trei artere pentru autoturisme, câte una pentru autocare și câte una rezervată corpului diplomatic. Pentru autocamioane sunt prevăzute câte trei benzi, dintre care două vor fi destinate deținătorilor statutului AEO.

Noua construcție va include și o clădire administrativă modernă, cu birouri pentru angajații agențiilor de control din post, spații pentru controlul bagajelor călătorilor, precum și încăperi pentru persoanele reținute sau solicitanții de azil. Totodată, clădirea va fi dotată cu rampe de acces și alte utilități necesare pentru persoanele cu dizabilități.

Spații de control vor fi construite și pe teritoriul postului. Acestea vor dispune de toate dotările necesare efectuării unui control vamal calitativ.

Amintim că, postul vamal Sculeni urmează a fi extins și modernizat în cadrul proiectului de reabilitare a posturilor de frontieră „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Galați”. Proiectul este implementat în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană (64,28%) și co-finanțat de Guvernele celor două state (35,72%). Bugetul acestuia este de 10 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro sunt destinate Republicii Moldova.

70% din fondurile alocate părții moldovenești vor fi direcționate reconstrucției și extinderii postului vamal „Sculeni”, care, odată renovat, își va dubla capacitatea de perfectare, devenind și cel mai modern post de la frontiera moldo-română.

De asemenea, este important de precizat că, postul va rămâne funcțional pe toată perioada lucrărilor de reabilitare. Astfel, la prima etapă, toate formalitățile de control vor fi concentrate în zona unde se află pistele de pe sensul de intrare în țară și cele pentru autocamioane, urmând a fi construite încă două piste suplimentare. Totodată, instituția va diminua din inconveniențele create de lucrările de reconstrucție, prin darea în exploatare, în luna mai curent, a noii zone de control vamal (ZCV), construită din surse proprii. Aceasta se va afla la circa 200 m distanță de post, fiind prevăzută pentru controlul autocamioanelor.

Postul de frontieră Sculeni reprezintă al doilea cel mai traversat punct vamal din țara noastră, înregistrând constant unele dintre cele mai mari valori de trafic, în special, în perioada estivală și a Sărbătorilor Pascale și de iarnă. Potrivit datelor, în asemenea perioade, acesta este traversat zilnic de peste 2 000 de unități de transport, dintre care până la 250 sunt autocamioane.

Serviciul Vamal este implicat plenar în implementarea acestui proiect de importanță socială sporită, realizând, în termenele stabilite, toate etapele proiectului. Instituția și-a constituit deja echipa națională de implementare, elaborând și conceptul proiectului de modernizare.

Următoarele acțiuni presupun semnarea contractului de finanțare, lansarea și desfășurarea tenderelor, precum și demararea propriu-zisă a lucrărilor de reabilitare. Potrivit estimărilor, acestea ar urma să înceapă cel târziu în toamna acestui an. Durata de realizare a proiectului este de 36 de luni din momentul semnării contractului de finanțare.

Menționăm că, acesta este deja al doilea mare proiect de modernizare a posturilor de frontieră, finanțat de UE, cu contribuția semnificativă a Guvernului țării noastre. În acest context, amintim despre inaugurarea, în decembrie 2018, a noului punct vamal Palanca, operat în comun, pe teritoriul RM, de către autoritățile vamale și de frontieră din Moldova și Ucraina. Bugetul proiectului a fost de 6,18 milioane de euro, dintre care 4,5 milioane au fost oferiți de UE, iar 1,68 milioane – de Guvernul Republicii Moldova.

Cristina Parfeni