Fostul Şef al Serviciului audit post-vămuire al Secţiei Control Ulterior al Biroului Vamal Chişinău, care, în prezent deţine o altă funcţie de conducere în cadrul Serviciului Vamal, împreună cu un inspector din subordine, vor compărea pe banca acuzaţilor. Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a trimis dosarul de învinuire a acestora în judecată pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu urmări grave intereselor publice, transmite CURENTUL.

Potrivit probelor administrate, în intervalul lunilor iunie – noiembrie 2015, efectuând auditul post-vămuire al unui agent economic, vameşii, fără a verifica toate tranzacţiile de import ale firmei şi a emite concluzii obiective, bazate pe acte originale verificate, au întocmit şi semnat un Act de audit post-vămuire care a generat o obligaţie vamală de circa 12 mii lei.

Ulterior, în urma verificării bazelor de date şi a documentelor de serviciu, s-a stabilit că facturile de expediţie cu numerele şi seriile indicate nu figurează ca documente oficiale eliberate agenţilor economici din ţară, nefiind stabilită existenţa acestor documente în original.

Mai mult decât atât, fiind sesizat despre circumstanţele indicate, Serviciul Vamal a efectuat în anul 2016 un control suplimentar la acelaşi agent economic, în cadrul căruia s-a stabilit că, societăţii respective i-au fost neîntemeiat acordate scutiri la importul de metal în temeiul Legii „cu privire la acordarea facilităţilor pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2010”. Prin urmare, s-a stabilit inexistenţa livrării materialelor din metal persoanelor sinistrate din s.Cotul Morii r-l Hînceşti, şi anume a 812 428 kg de mărfuri cu valoarea în vamă de 6,2 milioane lei, fapt ce a dus la neachitarea în bugetul de stat a peste 1,2 milioane de lei sub formă de plăţi pentru proceduri vamale şi taxă pentru valoarea adăugată.

Deşi Procuratura Anticorupţie, în cadrul urmăririi penale după înaintarea învinuirii, a solicitat conducerii Serviciului Vamal suspendarea provizorie din funcţie a celor doi vameşi, demersul procurorilor a fost respins, inculpaţii continuând să activeze.

Întrucât suspendarea provizorie din funcţie este o măsură procesuală de constrângere, necesară pentru protejarea interesului public, care poate fi realizat prin înlăturarea persoanei din funcţie, deoarece este acuzată de comiterea unei infracţiuni legată de funcţia respectivă, Procuratura Anticorupţie, concomitent cu expedierea cauzei penale în instanţa de judecată, a solicitat repetat aplicarea faţă de inculpaţi a măsurii procesuale de constrângere menţionate.

În prezent, inculpaţii au interdicţia de a părăsi ţara, iar dacă vor fi recunoscuţi culpabili, aceştia riscă până la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

Cristina Pendea