În luna mai are loc creşterea în continuare a temperaturii aerului, valorile ei medii constituie în teritoriu între +15ºC la nord şi +16ºC la sud. Cea mai rece pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mare parte a teritoriului republicii a fost luna mai din anul 1980, când temperatura medie lunară a aerului a constituit între +11,4ºC (Briceni) şi +13,4ºC (Bălţata). Cea mai caldă a fost luna mai din anul 2003, când temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +19,8ºC (Briceni) si +21,1ºC (Dubăsari), transmite CURENTUL.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritoriul republicii în perioada 8-20 mai.

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +3..+5ºC (1965, 1995) şi +26..+28ºC (1996, 2007). Minima absolută al temperaturii aerului în luna mai pentru întreaga perioadă de observaţii constituie -3,8ºC (Briceni, 5 mai 1947), iar maxima absolută a atins +37,0ºC (Cahul, 17 mai 1969; Ştefan Vodă 20 mai 1996).

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+25ºC constituie în medie pe teritoriu 6-11 zile, iar cel mai mare – 26 de zile (Leova, 2003). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+30ºC constituie în medie 1 zi, iar cel mai mare – 16 de zile (Dubăsari, 2003). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+35ºC nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 3 zile (Râbnița, Bălțata, Dubăsari și Tiraspol, 2007).

Îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul republicii în medie până la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului până la 22-30 aprilie. Însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai. Cea mai târzie data de dispariţie a îngheţurilor în aer pentru raioanele de nord şi centrale ale republicii este 24 mai (Râbnița, 1980 – -0,4ºC), ceea ce în decada a treia a lunii mai sunt posibile izolat în medie o dată în 30 ani. Cea mai târzie data a îngheţurilor în aer pentru raioane de sud – 2 mai (Ceadâr-Lunga, 1988 – -2,1ºC). La înălţimea de 2 cm de la sol îngheţurile sunt posibile până la 27 mai ( Briceni, 1977 – -2ºC; a.1987 – -1ºC; a.2001 – -1ºC ), la suprafaţa solului – până la 1 iunie ( Briceni, 1955 – -0,4ºC).

Cantitatea medie a precipitaţiilor în luna mai pe teritoriul republicii constituie 44-70 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este de 8-12. Potrivit datelor observaţiilor multianuale cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins valoarea de 231 mm (Leova, 1991), iar cea mai mare cantitate zilnică – 103 mm (Soroca, 1933).

Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii până la 20 mai (Briceni, 1952), dar aceasta se semnalează foarte rar (nu mai des de o dată în 65 ani).

În luna mai sunt posibile ceţuri (în medie 1-2 zile), descărcări electrice (4-7 zile) şi grindină (1-5 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă îngheţurile. În această lună creşte probabilitatea averselor puternice de ploaie şi grindinei măşcate – în medie o dată în 2 ani. Ploile puternice sunt posibile în medie o dată în 3 ani, iar ploile puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani. Intensificarea vitezei vântului de peste 25 m/s poate fi semnalată în medie o dată în 5 ani. Este posibilă formarea vârtejurilor. Astfel, la 25 mai 1984 în s. Mândra, r-nul Călăraşi s-a înregistrat un vârtej cu o putere devastatoare.

Cristina Parfeni