Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a evaluat proiectul de lege cu privire la sistemul administrației penitenciare din perspectiva respectării drepturilor omului, transmite CURENTUL.

Analiza a fost efectuată de Ion Dron, președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, care susține că proiectul este unul eșuat și peste 10-15 ani va fi altceva decât este.

„Dacă această lege va fi adoptată în varianta propusă, R. Moldova va fi ținută mult timp departe de standardele europene. Proiectul conține câteva norme care sunt în contrasens cu normele constituționale.

Autorul proiectului propune să reglementeze calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu însă, modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă se stabilește de Guvern. Prin urmare, intenția autorului de substituire a competențelor instituționale este în contrasens cu principiul separației puterilor în stat.

Autorul propune drept criteriu de separare a funcționarilor cu statut special în raport cu nivelul minim al studiilor necesare. Prin această separare sunt marginalizați, transformați într-un grup inferior cei care au contact nemijlocit sau interacționează des cu condamnații, lucru inadmisibil prin prisma rigorilor impuse de Constituție (egalitatea).

În cadrul expertizei nu au fost identificate norme care ar fi în contradicție cu practicile Curții Constituționale sau jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Intenția autorului de a păstra pentru funcționarii publici gradele speciale, similare gradelor militare, este în flagrantă nepotrivire cu Strategia de reformare a sectorului justiției și, în acest sens, proiectul nu contribuie la realizarea obiectivului major privind demilitarizarea personalului penitenciar.

Reminiscențele proiectului de menținere a gradelor militare fac ca proiectul acesta să fie în dezacord și cu Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților, aprobate de Consiliului Economic și Social ONU în partea ce ține de recomandarea statutului de funcționar public pentru angajații penitenciarilor.

Propunerea autorului de angajare prin transfer al militarilor de la apărare, securitatea statului și ordine publică este în flagrant dezacord cu rezoluția ONU care prevede că „Personalul trebuie să fie recrutat special, ci nu compus din membrii detașați din forțele armate, poliție sau alte servicii publice”.

Normele proiectului nu definesc autoritatea responsabilă de elaborarea politicilor ce țin de recrutarea personalului penitenciarilor.

Proiectul nu conține dispoziții ce țin de un sistem de management modern, simplu și clar definit la nivel de penitenciar. Autorul propune o structură organizațională și de funcționare internă a penitenciarului construită mai mult pe verticală (specific managementului militar) decât pe orizontală. Ierarhizarea personalului după grade speciale, grade calificate în paralel cu ierarhia după funcții face structura ierarhică interioară în acest sens complicată și confuză.

Proiectul nu conține dispoziții ce țin de autoritatea responsabilă, metodologia de evaluare psihologică la angajare și elaborarea testelor de verificare a aptitudinilor candidatului și ale angajatului.

Cu toate că implementarea noului proiect se va realiza pe cheltuieli, fundamentarea economică-financiară poartă un caracter vag. Nu este estimat impactul financiar de viitor asupra bugetului de stat.

Pe final, ratarea oportunității de descentralizare și formare a unui personal al sistemului penitenciar demilitarizat, cu management modern, va menține în continuare Republica Moldova departe de standardele și practicile europene în acest domeniu. În acest sens, proiectul în cauză este un proiect eșuat”, a explicat Ion Dron.

Cristina Parfeni