Experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele monitorizării reformelor recente în sectorul financiar – bancar din R. Moldova, transmite CURENTUL.

Exercițiul de monitorizare s-a axat pe perioada august – decembrie 2016 și a implicat principalele evenimente: Semnarea Memorandumului cu FMI, Schimbările în acționariatul și administrarea unor bănci, Convertirea garanției în datorie publică, Elaborarea proiectului legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Aprobarea și punerea în aplicare a noului cadru privind stabilitatea financiară și adoptarea legii privind depozitarul central.

Expertul Economic, Eugen Ghilețchi, a trecut în revistă câteva aspecte ale primelor 4 acțiuni:

„Criza bancară a dus la lichidarea celor 3 bănci. S-au făcut diferite acțiuni ale guvernării pentru a stabiliza această criză. Obiectivul principal al semnării cu FMI a fost soluționarea problemelor. Un aspect important a fost stabilirea noilor afiliați băncilor. BNM a creat un plan conform căruia până la sfârșitul anului să fie identificați primii beneficiari ai celor 3 bănci, pentru celelalte urmau să fie stabiliți în a doua jumătate a anului 2017. Intervenția BNM în 2 bănci a fost, urmează celelalte.

Sectorul bancar și cel de asigurări pun accent pe siguranță. Avem 5 entități – 2 bănci și 3 companii de asigurări care au fost obligate să-și înstrăineze acțiunile din cauza unor probleme. Conform legislației, fiecare entitate trebuie să găsească acționari în 3 luni. Credem că, timpul este prea mic și trebuie extins.

Guvernul a decis ca în 25 de ani, pierderile de 13,6 miliarde de lei să fie convertite în datorie publică cu o rată de 5%. Acest rezultat a fost singurul posibil. Rata de 5% va adăuga în soldul țării câteva miliarde, în caz contrar banii vor avea rata de piață care este de 20% și costul pentru cetățeni va fi mai mare.

Insistăm pe câteva aspecte: continuarea lichidării acțiunilor celor 3 bănci și continuarea anchetei internaționale Kroll.

Amnistia fiscală poate pune sub pericol întreaga investigație Kroll. În lege este o prevedere care e stranie – există riscul ca persoanele care au beneficiat de furtul din sectorul bancar să fie amnistiate.

Referitor la legea privind combaterea spălării de bani și combaterea terorismului nu este prevăzut crearea unui registru național unic.

Recomandăm îndeplinirea calendarului stabilit cu FMI. Este important ca cele 3 companii de asigurare să aibă la conducere pe cineva eficient”.

Expertul economic, Dumitru Pîntea, menționează că schemele de depozitare ale garanțiilor trebuie eficientizate.

„Actuala schemă de garantare a depozitelor este una incapabilă să suporte costurile economice generate de falimentul unei bănci autohtone de mărimi medii sau mari, fapt demonstrat și de criza bancară soldată cu falimentul a trei bănci. Se impune nemijlocit și modificarea legislației aferente Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Fondul de garantare a depozitelor trebuie să dețină un rol mult mai important în prevenirea crizelor și menținerea stabilității financiare, având posibilitatea de a interveni în cadrul unei bănci înainte ca aceasta să fie declarată falimentară.

În sensul susținerii celor prezentate, în cel mai apropiat timp sunt absolut necesare implementarea următoarelor recomandări:

• demararea procesului de armonizare a legislației naționale la prevederile Directivei 2014/49/UE;

• majorarea treptată a plafonului maxim de garantare a depozitelor până la valoarea de 24 salarii medii pe economie către anul 2020;

• extinderea schemei de protecție și asupra altor tipuri de depozite atât a persoanelor fizice, întreprinzători individuali sau persoane juridice;

• implementarea unei formule de calcul a contribuțiilor care să ia în calcul riscul generat de fiecare instituție bancară în parte;

• stabilirea unor clase de risc luând în calcul indicatorii reprezentativi ai activității bancare corelați cu realitățile economice prezente în țara noastră;

• acordarea unor instrumente legale de intervenție timpurie a Fondului în vederea prevenirii crizelor și menținerii stabilității financiare;

• asigurarea unei conlucrări eficiente între BNM și FGDSB în vederea reformării calitative și cât mai rapide a cadrului național de garantare a depozitelor bancare”, a spus Dumitru Pîntea.

Cristina Parfeni