Fostul Premier, Vlad Filat susține că, crizele economice, indiferent de ce au fost generate, au reprezentat și vor deveni o constantă a secolului XXI, punând la încercare reziliența statelor, informează CURENTUL.

„Fiecare criză, cu excepția a câtorva țări, a dovedit că depășirea ei nu se poate face individual, fiind necesară atât o colaborare extinsă cu entități externe, statale sau non-statale, care să permită accesul la diferite resurse, cât și o disciplinare/ajustare a sistemului economic intern. În scurta sa istorie de stat independent, Republica Moldova nu a fost lipsită de crize economice, iar cea din 2008 a fost cea mai severă și este suficient de recentă pentru a ne raporta la ea. La preluarea guvernării în septembrie 2009 Republica Moldova se afla într-o criză economică similară celei de astăzi. Volumul remitențelor care constituia 30% din PIB în 2008 scăzuse cu 27%, investițiile străine de la 11,4% pondere în PIB scăzuseră până la 2%, iar exportul de bunuri și servicii se redusese cu 22%. Combinația acestor factori, dar și a altora a dus inevitabil la declinul performanței PIB până la 9% în termeni reali sau 6,35% din PIB și o gaură în buget de 8 miliarde de lei. Acestor date economice dezastruoase li se alăturaseră izolarea și neîncrederea cvasitotală a partenerilor externi în capacitatea Republicii Moldova de a-și onora angajamentele politice. În acest context, prioritățile guvernului pe care îl conduceam au fost restabilirea imediată a relațiilor cu partenerii externi, stabilizarea și relansarea economică prin raționalizarea cheltuielilor publice, ameliorarea/direcționarea rețelelor de protecție socială și liberalizarea economiei excesiv reglementate la acel moment”, a scris Filat, pe o rețea de socializare.

Potrivit lui Filat, fără a intra în amănuntele planificărilor strategice de la acea vreme, era clar că fără o infuzie financiară majoră Republica Moldova nu putea avansa.

„La nici 6 luni de la preluarea guvernării, împreună cu Banca Mondială și Comisia Europeană, am organizat la Bruxelles Reuniunea Grupului Consultativ pentru Republica Moldova în cadrul căreia am prezentat programul ”Relansăm Moldova”, program elaborat prin efortul consolidat al întregului cabinet de miniștri asistat de partenerii noștri de dezvoltare. Reuniunea s-a bucurat de o prezență impresionantă de donatori, de la marile organizații financiare mondiale la UE și SUA și de la ele la țări care vroiau sincer să sprijine aspirațiile Republicii Moldova.
Programul „Relansăm Moldova”, expus la Bruxelles pe 24 Februarie 2010, era un apel adresat partenerilor noștri pentru a sprijini financiar obiectivele și viziunea de țară a guvernului pe care îl conduceam. Obiectivele executivului pentru care am solicitat sprijin era structurat pe cinci piloni: integrare europeană, relansarea economică, statul de drept, descentralizarea administrativ-fiscală și reintegrarea țării. Întâlnirea Grupului Consultativ pentru Republica Moldova a fost un succes istoric. În rezultat am semnat angajamente de sprijin și împrumut de peste 2,6 miliarde de dolari. Din acești bani, 52% erau granturi, iar 48% împrumuturi cu dobândă ce varia de la zero la sută la maxim 1,2% cu termene de grație ce mergeau de la 5 la 10 ani. Cei mai mari donatori în realizarea programului ”Relansăm Moldova” au fost: UE 550 milioane euro, organizațiile financiare internaționale 957,52 milioane euro, SUA 227,41 milioane de euro, țările membre UE 187,57 milioane de euro din care 102 grant din partea României. Acești bani urmau să acopere necesitățile de reformare, relansare și dezvoltare a Republicii Moldova. Într-o postare viitoare voi prezenta proiectele realizate cu acești bani”, a mai scris fostul Premier.

Vlad Filat a mai spus că a prezentat aceste cifre, date și acțiuni interne și externe, pentru a dovedi că o criză poate fi depășită și transformată într-o oportunitate doar în măsura în care există o viziune, un proiect de țară care să subsumeze toate eforturile guvernamentale și ale societății, având sprijinul larg al partenerilor de dezvoltare.

„În final, Uniunea Europeană, către care tindem, este tot efectul unei crize, o criză umanitară și economică produsă de cel de-al doilea război mondial”, a conchis Filat.

Andriana Cheptine