Fostul ministru al Agriculturii Nicolae Ciubuc, vicepreședinte al PSDE, spune că statul nu a valorificat, doar pentru fondurile de dezvoltare prevăzute la art. 2 din Legea bugetului de stat, în anul 2022 circa 700 de milioane de lei. Ciubuc a adresat o interpelare către ministerul Finanțelor unde a primit un răspuns din care reiese că Guvernul nu a reușit, anul trecut să valorifice 700 de milioane de lei. Este vorba de sume impunătoare la fondul de dezvoltare a agriculturii și mediul rural, fondul național pentru dezvoltare regională și locală, fondul rutier, fondul pentru eficiență energetică, fondul viei și vinului și fondul ecologic național, informează CURENTUL cu referire la politik.md. 

„În timp ce economia este în criză profundă, populația trăiește la limita sărăciei, mediul de afaceri se sufocă, APL-urile sunt într-o în situație critică, datoriile la fondul de subvenționare în agricultură ating, aproape, valoarea fondului pentru 2023, statul demonstrează lipsa de capacitate în valorificarea surselor financiare și așa puține”, spune Ciubuc.

El s-a referit și la o declarație a vicepremierului Andrei Spînu care a spus că proiectele în cadrul Programului Satul European vor fi aprobate în limita bugetelor, pentru a nu repeta situațiile din anii precedenți când proiectele se aprobau fără acoperire financiară. Doar că, spune Ciubuc, și la ora actuală lucrurile nu s-au schimbat, dimpotrivă, s-au agravat și mai mult.

„În 2022, în cadrul Programului Satul European, au fost aprobate circa 700 de proiecte în valoare de peste 2 miliarde de lei, iar pentru finanțarea lor, anul trecut, au fost alocate doar 461 mln de lei, dintre care valorificați doar 344 mln lei, peste 117 mln lei au rămas nevalorificați.  Dacă lucrurile stau așa rezultă o datorie pentru aceste proiecte de peste 1,8 mlrd lei. Cu astfel de tempouri, nici în următorii trei ani nu vor fi încheiate proiectele anului 2022, în condițiile în care pentru 2023, la ambele componente – dezvoltare regională și locală avem suma de doar 600 mln. lei, dintre care circa 50% sunt pentru proiectele de la Satul European, adică 300 mln lei. De câți ani avem nevoie să realizăm aceste proiecte?, mai ales că analizând și CBTM (Cadrul bugetar pe termen mediu 2023-2025) pentru anul 2024-2025, în acest Fond sunt prevăzute 400 mln lei anual. Din comunicările cu unii colegi de la MIDR am înțeles ca până în primăvară va fi anunțat un nou apel de depunere a cererilor. Dacă acest lucru se va face fără alocarea suplimentară de fonduri pentru suplinirea Fondului de dezvolare regională si locală, povara de 1,8 mlrd lei, cel mai probabil, că, se va dubla. Nici un Fond de dezvoltare, anterior, nu a acumulat datorii atât de mari într-un termen atât de scurt”, a subliniat Nicolae Ciubuc.

Fostul ministru a vorbit și despre discursul triumfalist al conducerii ministerului Agriculturii legat de Fondul de dezvoltare, care, în anul acesta, va fi de 1 miliard și 500 de milioane, iar suma datoriilor din anul precedent este de 85% din valoare Fondului.

„În spiritul discursului, pe alocuri populist, promovat de actuala guvernare care utilizează frecvent sintagma, fără precedent, trebuie de menționat că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova avem o restanță din 2022 de peste 85% din valoarea Fondului, pentru anul în curs, față de fermieri, iar toți acești bani vor fi direcționați la stingerea datoriilor”, a mai spus Ciubuc.

În acest context el a mai declarat că agricultorii care intenționează să solicite subvenții în 2023, se vor confrunta cu 2 probleme mari: lipsa cadrului legal și lipsa totală a mijloacelor disponibile pentru domeniul agricol.

„Nu avem claritate care cadrul legal va fi aplicat la subvenționarea fermierilor in 2023, asta în condițiile în care ministru, a declarat, repetat, că din 2023, va fi o nouă politică de subvenționare. Doar că, acest concept, încă, este la faza elaborării. Și doi, vom avea o lipsă totală a mijloacelor disponibile pentru domeniul agricol. Cadrul legal actual, obligă statul ca cel puțin 20% din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli să-i direcționeze pentru APL-uri, inclusiv pentru Programul Leader. Vor beneficia fermierii de subvenții pentru investiții, accize la motorină, plați pe cap de animal, mai degrabă nu, dacă nu se va suplini Fondul”, a spus Ciubuc.

„Chiar si așa, ministerul nu a fost in stare să valorifice integral mărimea fondului, invocând diferite pretexte, în opinia mea, total deplasate. În realitate, nevalorificarea integrală a fondului are la bază două aspecte: incapacitatea AIPA și doi, lipsa de viziune și control managerial asupra modului de gestionare a Fondului. La Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură, lucrurile degradează, oamenii pleacă, nu sunt suficiente resurse umane pregătite. Anul trecut, ministerul le-a mai luat 5 unități de personal pentru a satisface mofturile cuiva din șefii din centrală, care își doreau funcții mai importante, de șef de direcție”, menționează Nicolae Ciubuc.

În concluzie, fostul ministru a mai menționat că, la ora actuală, în ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare lipsește o analiză, o viziune și control privind modul de gestionare a fondului de subvenționare.

„Noi, anterior, cum ne planificam activitatea? La 1 decembrie, efectuam o evaluare a capacităților, reacționând rapid, inclusiv prin modificări urgente de acte normative, astfel, ca, la 31 decembrie, să valorificăm integral bugetele, iar ca dovadă, vă îndemn să verificați, cel puțin, situația anilor 2016-2018 și veți vedea care era gradul de valorificare a resurselor financiare”, a concluzionat Nicolae Ciubuc.