[ X ]
[ X ]
El e democratul care crede că Chișinăul are nevoie de tramvai și mai multe piscine
13 Octombrie

Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vitalie Gămurari, și-ar dori un oraș cu valori și concepte europene, dar și mai prietenos pentru bicicliști. În cadrul proiectului CURENTUL – „Chișinău – orașul meu”, Vitalie Gămurari a povestit despre cea mai frumoasă amintire a sa legată de Chișinău, locul preferat, problemele Capitalei și cum crede că va arăta acesta în viitor.

Una din cele mai frumoase amintiri pentru Vitalie Gămurari, ţine de Valea Morilor.

„În preajma acestui parc mi-am petrecut copilăria, anii de liceu, dar şi de studenţie. Până în prezent continuu să merg dimineaţa să fac sport în jurul lacului. A propos, în anul 2007 am spus prietenilor mei că restabilirea lacului de la Valea Morilor pentru mine constituie o provocare a faptului că Chişinăul se poate numi capitală europeană. Cei drept, atunci m-am referit la două obiective din copilărie – Valea Morilor şi Stadionul Republican!”, spune Vitalie Gămurari.

Valea Morilor rămâne a fi și locul preferat din oraș, dar în afară de parc, Vitalie Gămurari mai are un loc preferat.

„Mai este un loc care îmi este aproape de suflet – strada pietonală din centrul capitalei. Explicaţia este una simplă. Din copilărie am adorat centrele istorice ale oraşelor europene cu stradele pietonale, arhitectură seculară, cafenele comode, multiple evenimente organizate de municipalitate. Mereu am sperat că v-a fi şi în Chişinău o asemenea stradă pietonală, care să apropie capitala Republicii Moldova de frumoasele tradiţii europene.

Pentru mine amenajarea unei asemenea locaţii subconştient era asociată cu acceptarea din partea marii familii a oraşelor europene în rândurile sale. A propos, păstrarea, buna gestionare şi respectarea unor tradiţii de acest gen, reprezintă în realitate adevăratele principii şi valori europene. Altfel spus, capacitatea de menţinere şi de renovare a obiectivelor istorice poate fi considerat acel criteriu ce determină nivelul de „civilizaţie” a unei societăţi, inclusiv dreptul moral de a se considera parte componentă a unei lumi cu tradiţii seculare. Or, aşa cum este în cazul monarhiei, care în general este un element ce caracterizează ţările nordice, pe care o societate trebuie să o merite, la fel şi în cazul unui oraş cu locuri istorice, atractive, chiar dacă uneori destul de costisitoare, un asemenea comportament ar trebui să devină un stil de viaţă. Cei drept, cultura oraşelor europene a evoluat timp de secole, iar noi rămâne să sperăm că v-om reuşi să recuperăm din timp”, povestește Vitalie Gămurari.

Cele mai mari 3 probleme cu care se confruntă capitala este lipsa unui concept al dezvoltării orașului, Piața Centrală și transportul public.

„Una, poate cea mai mare problemă este aceea că nu există un concept al dezvoltării oraşului, fie că este vorba despre centrul istoric, fie despre sectoarele acestuia. Încercaţi să priviţi centrul oraşului de la etajul 10-11 al unei clădiri şi veţi vedea că nu există un concept clar, mai degrabă este un haos. Înţeleg, că o calitate ce a făcut parte, în diferite perioade a timpului din spaţiul influenţat de tradiţii orientale, este destul de dificil să fie caracterizată prin prezenţa unei abordări pragmatice protestante, de exemplu, dar totuşi, ar trebui să fie depuse anumite eforturi.

O altă problemă serioasă este prezenţa Pieţei Centrale în centrul capitalei. Sunt de acord că o piaţă este binevenită în centru, doar că dacă ne referim la oraşele europene, atunci trebuie să constatăm că pieţele au cu totul alt concept de funcţionare. Acestea nici pe de aproape nu sunt locuri unde pot fi procurate produse ieftine, mai degrabă ele sunt locuri de atracţie a turiştilor, dar şi de întruniri pentru discuţii, unde pot fi găsite produse alimentare autohtone eco, de regulă mai scumpe în comparaţie cu supermarketurile. Adevărul este că pentru atingerea unui asemenea obiectiv este necesară voinţa politică a celor ce gestionează oraşul.
Şi ce de-a treia problemă este transportul, în special cel public. În ultimii 15 ani există un trend în oraşele europene – revenirea la tramvai, acesta înlocuind autocarele. Adevărul este că pentru început, tramvaiul este un lux pentru oraş, cheltuielile încep să se răscumpere doar peste 25-30 de ani, însă prezenţa tramvaiului este un argument că oraşul face parte din „civilizaţia” europeană. Iar noi nu doar că nu dezvoltăm cultura transportului public, nu stimulăm limitarea accesului automobilelor personale, dar am şi creat un concept al „chişinăuianului” – dependent de microbuz. Orice oraş european se ciocneşte mai puţin sau mai mult cu problema transportului public, doar că de fiecare dată prevalează interesul public şi nicidecum cel privat al unor persoane, care sunt gata să ignore interesul oraşului pentru un dividend la moment, în defavoarea unor strategii de dezvoltare”, menționează purtătorul de cuvânt al PDM.

Dacă ar avea posibilitatea, Vitalie Gămurari ar transforma râul Bâc în loc pitoresc, l-ar aduce pe Carol Schmidt, ar favoriza construcția piscinelor și ar face din Chișinău un oraș mai prietenos pentru bicicliști.

„Cred că în primul rând, a-şi transforma râul Bâc într-un local pitoresc cu care s-ar putea mândri Chişinăul. Este bine cunoscut că multe din oraşele europene sunt plasate pe râuri, iar faleza acestora este un local de promenadă şi de agrement pentru locuitorii oraşului şi oaspeţii săi. Totodată, o asemenea transformare ar putea deveni un exemplu pentru alte oraşe ale Republicii Moldova. O altă doleanţă – l-aşi aduce pe primarul Carol Schmidt pentru o perioadă restrânsă ca să-şi impună viziunea asupra planului general al Chişinăului, care ar deveni un document imperativ pentru conducătorii municipiului. Sunt sigur că într-un asemenea document se v-a găsi şi conceptul dezvoltării transportului public, în care un loc important i-ar reveni tramvaiului. În egală măsură, a-şi dori ca Chişinăul să devină mai „prietenos” pentru biciclişti. Şi-n final, a-şi favoriza construcţia piscinelor, inclusiv închise şi deschise, la care să aibă acces un număr cât mai mare de populaţie, indiferent de vârstă”.

Vitalie Gămurari menționează că în viitor Chișinău ar putea avea mai mulți turiști de Ziua sa.

„Nu cred că se v-or schimba multe lucruri în organizarea hramului din 2021, poate că doar v-om reuşi să atragem mai mulţi turişti. Trebuie să recunoaştem, că această sărbătoare este una ce uneşte toţi locuitorii şi oaspeţii Chişinăului, indiferent de viziunile politice, apartenenţa religioasă, etnică etc., sărbătoare care este destul de binevenită. Ce-mi doresc eu pentru viitor de la această sărbătoare? Cred că o apropiere de bunele practici şi tradiţii ale oraşelor europene, caracterizate prin simplitate şi onestitate, căci voia bună şi dispoziţia sunt prezente de fiecare dată”.

De asemenea, el a transmis un mesaj de felicitare pentru toți locuitorii Capitalei:

„Eu, ca chişinăuian, vreau să felicit toţi locuitorii şi oaspeţii Chişinăului cu această sărbătoare frumoasă, totodată, să nu uităm de adevăratele semnificaţi ale hramului unei localităţi”, menționează Vitalie Gămurari.

Cristina Parfeni

Inapoi la arhiva noutaților