În ultimii ani, ponderea cheltuielilor Cancelariei de Stat în bugetul de stat s-a menținut la nivelul de 0,9% – 1,2%, transmite CURENTUL.
În mare măsură, aceste cheltuieli revin instituțiilor din subordine, care realizează activități de suport sau prestează servicii Guvernului și, de obicei, sunt externalizate în țările OCDE.
În același timp, ponderea cheltuielilor Aparatului central al Cancelariei de Stat – deținător al funcțiilor de bază ale „Centrului Guvernului”, în bugetul de stat este de 0,12%, cifră care depășește media de 0,05% caracteristică pentru țările OCDE, motivul fiind existența unor subdiviziuni din subordine care realizează funcții improprii „Centrului Guvernului”.
Aceeași situație se atestă pe parcursul anilor și în ponderea efectivului limită de personal al Cancelariei de Stat în efectivul limită de personal în administrația publică centrală, care constituie 7,4‰, ceea ce depășește limita maximă înregistrată în țările OCDE, cum ar fi Elveția cu 5,94‰. În urma modificărilor cadrului normativ din octombrie curent, ponderea efectivului limită s-a redus până la 5,3‰, însă această cifră ar putea crește odată cu reorganizarea întregului Guvern.
Recenta modificare a structurii Cancelariei de Stat și a efectivului-limită, cu scopul consolidării funcțiilor de coordonare a politicilor publice la nivel general și a politicilor orizontale, de conformitate juridică și management al documentelor și de suport administrativ pentru activitatea guvernului este un prim pas pentru a spori rolul de „Centru a Guvernului” al Cancelariei de Stat. Totuși, pentru raționalizarea și eficientizarea activității, concentrarea asupra funcțiilor de bază și optimizarea cheltuielilor publice gestionate, sunt necesare măsuri fundamentale de reformă instituțională, care să includă și instituțiile din subordinea Cancelariei de Stat.
În ceea ce privește activitatea celor 8 întreprinderi aflate în gestiunea Cancelariei de Stat, autorul studiului atenționează asupra performanțele reduse ale acestora, dar și a lipsei de investiții în procesul de producere, fapt ce duce la erodarea capacității și a competitivității acestora pe piață.
Cristina Parfeni