Centrul Analitic Independent „Expert – Grup” a organizat o masă rotundă, în cadrul căreia au fost discutate aspectele ce țin de principalele evoluții înregistrate în sectorul financiar-bancar la patru ani de la frauda bancară, transmite CURENTUL.

Potrivit Centrului, astăzi se împlinesc 4 ani de la emiterea primei garanții. Guvernul de atunci a emis prima garanție de stat pentru primul credit de urgență din partea BNM băncilor aflate în situație dezastruoasă. Garanția a fost transformată în datorie de stat și este achitată acum din bani publici, transpusă mai exact pe umerii plătitorilor de taxe. Astfel, după 4 ani, societatea își pune mai multe întrebări decât răspunsuri pe marginea a ceea ce s-a întâmplat în jurul celor 3 bănci, cum au avut loc fraudele, cine au fost implicați în fraudă, care este suma, cât s-a recuperat de atunci, care este progresul investigațiilor.

Experții Dumitru Pîntea și Eugen Ghilețchi au prezentat informațiile care se știu în spațiul public.

Prezentarea se focusează pe 4 etape: analiza factorilor ce au dus la criza financiară, prejudiciul, cum arată sectorul bancar după 4 ani de la fraudă și dacă există riscul repetării unei asemenea fraude.

Principalii factori care au fus la frauda bancară sunt: acționari netransparenți, guvernanță corporativă defectuoasă, activități concentrate între mai multe bănci, creditare frauduloasă, utilizarea unor mecanisme de spălare a banilor, reacție întârziată din partea autorităților, implicarea și coruperea mediului politic, alegerile parlamentare criza de ordina sistemic, secretizarea acțiunilor, garanții de stat pentru credite de la BNM, neutilizarea mecanismului de garantare a depozitelor.

Potrivit experților, începând cu 2007 s-a înregistrat o gestionare defectuoasă a BEM și comiterea fraudelor în proporție de 3,2 mlrd. lei. Între 2012 – 7 noiembrie 2014 – fraudele s-au înregistrat în sumă de 6,5 mlrd. lei. Alte 5 mlrd. lei au fost fraudate în urma Hotărârii Guvernului de a ofer creditele de urgență băncilor.

La finele lunii decembrie 2014, valoarea împrumuturilor și creanțelor deținute de cele trei bănci este de 16,8 mlrd. lei. Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci echivalează volumul fraudei cu valoarea obligațiunilor de stat emise în scopul acoperirii creditului de urgență – 13,34 mlrd. lei.

În procesul de investigare a fraudei și recuperare a activelor sunt câteva procese paralele. Până astăzi nici o autoritate nu a spus care a fost volumul fraudei.

La patru ani distanță de la frauda bancară, sistemul financiar național este caracterizat în continuare de un amplu proces de reformă.

Experții menționează că Legislația a redus considerabil riscul de a fi comisă o altă fraudă bancară. Potrivit experților, instrumentele solvabile trebuie să fie temporare și respectată Legea privind ajutorul de stat. Prevederile nu au fost transpuse în toate actele ce gestionează domeniul dat. Guvernul, în continuare, poate emite garanții de stat pentru băncile aflate în criză.

Astfel, se recomandă: este nevoie de o recuperare mai rapidă a fondurilor delapidate și achitarea anticipată a datoriei, este important să fie instituit un mecanism eficient de comunicare cu publicul, să fie investigat modul prin care au fost acordați banii celor 3 bănci și să fie determinat rolul băncilor în aceste fraude, să fie ajustată integral legislația pentru a nu permite băncilor insolvabile să beneficieze de credite de urgență, să se renunțe la anumite inițiative, precum amnistia fiscală sau dobândirea cetățeniei prin investiție.

De menționat că, factori de decizie din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, Ministerului Finanțelor, Comisiei Naționale a Pieței Financiare nu au dat curs invitației de a participa la masa rotundă.

Cristina Parfeni