Dmitri Torner, expert, om de afaceri, afirmă că „„în Republica Moldova practic nu există unităţi administrativ-teritoriale care să activeze în baza principiului de autogestiune. Micile excepţii care sunt în acest sens nu schimbă tabloul general şi nici concluzia logică ce se impune – Republica Moldova are nevoie de o reformă administrativ-teritorială autentică, care ar reieşi atât din realităţile existente, cât şi din specificul pe care-l au unităţile administrativ-teritoriale”.

„Tema este una veche şi destul de dureroasă. La finele anilor 90 ai secolului trecut, în Republica Moldova a fost implementată o reformă administrativ-teritorială, suplimentată şi de o reformă a administraţiei publice locale. Însă, după doar trei ani, s-a renunţat la noua structură administrativ-teritorială şi s-a revenit la cea veche. Nu cred că e cazul să intrăm prea mult în detalii sau să încercăm să dăm verdicte cine a avut dreptate: cei care au promovat reforma administrativ-teritorială sau cei care au renunţat la ea. Acele evenimente au devenit deja istorie, iar acum noi avem altă realitate, care trebuie să stea la baza reformei administrativ-teritoriale.

De ce ar trebui să se ţină cont acum? În primul rând, trebuie să se ia în calcul efectele devastatoare pe care le-a avut până acum şi continuă să le aibă asupra teritoriilor criza demografică. Urmare a acestei crize, noi avem o mulţime de localităţi care au rămas doar pe hârtie sau cu un număr foarte mic de locuitori. Aceste localităţi practic nu au nici potenţial care să le permită să supravieţuiască, nemaivorbind deja de dezvoltare. În al doilea rând, trebuie să se ia în calcul capacitatea teritoriilor de a trece la autogestiune pe termen scurt şi mediu ca urmare a concentrării şi valorificării potenţialului existent. În al treilea rând, în cadrul unei noi eventuale reforme administrativ-teritoriale trebuie să se ia în calcul necesităţile sociale ale oamenilor, infrastructura socială, care trebuie să fie suficientă, accesibilă şi calitativă. În al patrulea rând, ar trebui să se ia în calcul asigurarea accesului cetăţenilor la serviciile publice. De regulă, reformele administrativ-teritoriale afectează serios accesul la aceste servicii şi cele mai multe nemulţumiri, inclusiv proteste, au la bază anume acest aspect. Spre deosebire de situaţia care era acum mai bine de două decenii, problemele respective pot fi mult mai uşor rezolvate acum, datorită soluţiilor pe care le furnizează tehnologiile informaţionale. Digitalizarea serviciilor publice realmente poate scoate o parte din presiunea pe care o implică o eventuală reformă administrativ-teritorială. În al cincilea rând, va trebui din start de luat în calcul potenţialul actualei administraţii publice locale, pentru că practic în paralel cu reforma administrativ-teritorială va trebui implementată şi reforma administraţiei publice locale”, a explicat el.

Expertul spune că, este absolut evident că reforma administrativ-teritorială este o necesitate stringentă.

„Mai mult chiar, e clar că Republica Moldova nu se va putea dezvolta dacă nu va implementa o astfel de reformă. Întrebarea este: Pe cât de reală este implementarea unei astfel de reforme? Iar răspunsul aici trebuie căutat în zona politicului. Spuneam mai devreme că, de regulă, reformele administrativ-teritoriale sunt întâmpinate cu ostilitate de către o bună parte cetăţenilor. Iar politicienii, pentru a nu pierde rating, evită pe cât e posibil să discute sau, cu atât mai mult, să acţioneze în direcţia respectivă. Dacă luăm în calcul acest aspect, putem deduce că e prea puţin probabil ca Moldova să implementeze în perioada imediat următoare o autentică reformă administrativ-teritorială. Dar, de la faptul că politicienii apelează la tactica struţului, băgând capul în nisip, nu va dispărea problema. Din contra, proporţiile acesteia vor creşte şi va veni o zi când vom înţelege cu toţii că aşa nu se mai poate. Numai că între timp pierdem ani importanţi din punct de vedere al dezvoltării ţării şi e mare păcat. Pentru că în final tot oamenii au de pierdut. Dar, să rămânem optimişti şi să sperăm că problema este sau va fi conştientizată şi că vom vedea acţiuni hotărâte în vederea soluţionării ei în perioada imediat următoare”, a subliniat Dmitri Torner.