Avantajele social-economice, particularitățile și aspectele juridice ale aplicării monitorizării electronice în domeniul probațiunii au fost principalele direcții de discuție publică, organizate de Ministerul Justiției și Inspectoratul Național de Probațiune (INP), transmite CURENTUL.

Decidenți din sectorul justiției, judecători, procurori, polițiști, reprezentanți ai organizațiilor necomerciale și ai INP au analizat viabilitatea utilizării pe scară largă a monitorizării electronice. Aceasta este o formă de supraveghere de la distanță de către angajații probațiunii a persoanelor plasate în arest la domiciliu, liberate condiționat de pedeapsa penală, condamnate cu suspendarea parțială a executării pedepsei sau pentru care a fost amânată executarea pedepsei în legătură cu graviditatea ori creșterea copiilor mai mici de 8 ani. Discuțiile publice de astăzi au generat o serie de răspunsuri la întrebările actorilor din sectorul justiției dar și sugestii pentru INP.

Utilizând sisteme GPS/GPRS și aplicând o brățară specială la mâna sau piciorul persoanei monitorizate, acesteia îi pot fi stabilite zone permise pentru deplasare, perioade de timp în care îi este interzisă părăsirea domiciliului, apropierea de domiciliul victimei, interdicții de a vizita locuri de agrement ș.a. Aplicarea brățării se efectuează la dispunerea instanței de judecată și opțional, la solicitarea procurorilor, în baza Codului de executare, legii cu privire la probațiune, hotărârii de Guvern privind monitorizarea electronică, precum și în conformitate cu recomandările Comitetului de miniștri ai Consiliului Europei.

Raționamentele aplicării acestei forme de supraveghere în locul detenției constituie o serie de avantaje și anume: costuri reduse suportate de stat (8 lei per zi comparativ cu 242 lei în penitenciar), certitudinea că persoana monitorizată este localizată iar în caz de necesitate poate fi adusă forțat, reducerea populației din penitenciare, excluderea efectelor negative ale detenției, prevenirea recidivei și creșterea nivelului de securitate în societate. De asemenea, prin monitorizare electronică se oferă posibilitatea persoanelor supravegheate să-și continue studiile, să-și păstreze locul de muncă, să-și întrețină copiii și să se afle în cercul familiei.

Menționăm că, în țară activează 42 birouri de probațiune, iar INP este responsabil de supravegherea modului în care persoanele monitorizate își respectă obligațiile impuse și de gestionarea programelor probaționale pentru persoanele aflate la evidență. Fluxul persoanelor în sistemul probațiunii în anul trecut a fost de 20 mii persoane, iar monitorizate electronic au fost 50 dintre acestea. În anul curent, brățări electronice au fost aplicate pentru 59 persoane. Potrivit datelor INP, în Polonia spre exemplu, sunt monitorizate electronic anual circa 30 mii persoane, în Letonia – peste 150, în Ucraina – peste 200.

Cristina Parfeni