„Ceea ce avem astăzi în justiție este rezultatul unei reforme superficiale și goanei după like-uri pe Facebook din partea celor cu intenții bune și a unei lupte acerbe pentru influență a acelorași baroni din justiție care controlează astăzi nu doar deciziile date de procurori sau judecători, dar și alte procese vitale pentru existența statului Republica Moldova” – a declarat Dinu Plîngău, președintele Platformei Demnitate și Adevăr (DA), în cadrul unei conferințe de presă, informează CURENTUL.

Potrivit spuselor sale, acești oameni și influența lor sunt rezultatul unor înțelegeri politice generate de factorul politic care nu a dorit o reformă temeinică, dar instituirea unui vremelnic control asupra anumitor procese. Ei au fost în grația politică a lui Vladimir Plahotniuc, unii au lucrat cu Igor Dodon, iar astăzi unii sunt prezentați drept oameni buni și se bucură de protecția fie a Ministerului Justiției, a unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova sau chiar a unor oameni care au o vagă responsabilitate în cadrul aparatului Președintelui Republicii Moldova.

„Astăzi, ne aflăm în pragul unui colaps al sistemului judiciar și discreditării definitive a reformei justiției vociferate cu mult fast, dar care în esență nu are la temelie o strategie și o viziune față de modul ce vrem acum și încotro vrem să ajungem. În esență, suntem martorii unor showuri și justiție televizate, care nu se soldează cu nimic altceva decât rețineri, eliberări și scuze publice, lupte crâncene pentru sfere de influență din cadrul organelor de drept dar și a diferitor grupuri din sfera politică, haos în spatele căruia se ascund compromiteri de dosare împotriva corupției mari”, a mai spus politicianul.

Dinu Plîngău a amintit de o serie de evenimente și decizii cu privire la statul capturat și reformarea justiției:

„La data de 8 iulie 2019, Parlamentul Republicii Moldova emite Hotărârea nr. 39, privind recunoașterea caracterului captiv al Republicii Moldova. Această Hotărâre votată la propunerea Platformei Demnitate și Adevăr a fost succedată de declarațiile Secretarului General al Consiliului Europei cu privire la statul capturat, aplicarea selectivă a justiției și existența unor derapaje serioase în procesele politice din Republica Moldova, urmate de persecutarea prin intermediul organelor de drept a opoziției, agenților economici, activiștilor civici și presei incomode guvernării.

Prin această Hotărâre, existând o dualitate de putere, Parlamentul legitim al Republicii Moldova constată o situație extrem de gravă în domeniul justiției, al garantării și protejării drepturilor omului, constată că în mod ilegal și neconstituțional este exercitat un control asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom. Urmare a acestui dezastru: Parlamentul Republicii Moldova în exercitarea voinței poporului Republicii Moldova exprimă vot de neîncredere unui șir de instituții ale statului: Judecătorii, Procuraturi, CNA, ANI, SIS, etc. În același timp, vine cu un șir de măsuri pentru contracararea fenomenelor generate de faimosul furt al miliardului și Laundromat.

La scurt timp, după alianța situativă dintre Blocul ACUM și PSRM, care a avut drept scop debarcarea lui Plahotniuc, demiterea conducătorilor instituțiilor capturate și organizarea unui scrutin liber și corect, Igor Dodon, în goana după putere și satisfacerea unor ambiții personale preferă să facă alianță cu responsabilii de capturarea statului și comiterea unor infracțiuni a căror poziții și putere a fost diminuată, crezând că va putea controla, la fel ca Plahotniuc procesele politice și judiciare. În acest proces, Igor Dodon a avut mai multe întâlniri cu responsabili din justiție, cei din urmă jurând credință partidului condus de Igor Dodon. Doar unele întâlniri sau ingerințe în anumite procese au fost reflectate în presa națională, iar altele au fost confirmate de însuși Igor Dodon, cum ar fi faimosul caz al convorbirilor telefonice între Igor Dodon și fostul președinte al Curții Constituționale, domnul Țurcanu. După asta, au urmat sesizări din partea Platformei DA și schimbarea Președintelui Curții Constituționale. Am făcut această introducere pentru că vedem aceleași personaje care au făcut sluj pentru PD-ul lui Plahotniuc, PSRM-ul lui Dodon, în anturajul PAS-ului, fiind prezentați drept oameni buni. Iar toți cei care critică numirile controversate sunt supuși unui linșaj mediatic și se exercită o presiune prin intermediul proceselor judiciare pentru a fi reduși la tăcere. Este și cazul meu și a colegilor din Platforma DA care avem zeci și sute de citații pentru lezarea onoarei și demnității ale unor oameni care se bucură în continuare de impunitate și o justiție coruptă și selectivă.

În rezultatul unor circumstanțe de ordin politic și social, Republica Moldova beneficiază de un scrutin electoral anticipat, iar cetățenii Republicii Moldova încredințează toată puterea de decizie unui singur partid politic, ce vine pe fundalul mai multor scandaluri și unui puternic mesaj al luptei împotriva corupției: promite reforma justiției și sancționarea tuturor actorilor implicați în crime de proporții.”

„În consecință, Platforma Demnitate și Adevăr face apel către societatea civilă, presa liberă și independentă să lanseze platforme de discuții pe tema justiției, să nu mai închidă ochii la derapajele, dezastrul și incapacitatea reformării sistemului”, a mai spus președintele Platformei.