Curtea de Apel a luat o decizie favorabilă inițiatorilor organizării unui referendum de demitere a Primarului capitalei, Dorin Chirtoacă. Dar o analiză a legislației electorale și o contrapunere a prevederilor acesteia cu agenda politică anunțată de anumiți actori politici, arată că organizarea acestui referendum nu e chiar atât de simplă cum pare la prima vedere.
Astfel, Președintele Igor Dodon a anunțat deja despre intenția sa de a organiza un referendum republican consultativ pe data de 24 septembrie 2017, în cadrul căruia va fi solicitată opinia cetățenilor asupra: reducerii numărului de deputați de la 101 la 71; anulării Legii ce pune întoarcerea miliardului furat din sistemul bancar pe umerii cetățenilor; lărgirii împuternicirilor șefului statului de dizolvare a Parlamentului; introducerii „Istoriei Moldovei” ca obiect de studiu în școli. Această inițiativă prezidențială, chiar dacă poate Igor Dodon nu și-a dorit acest lucru, trebuie examinată „la pachet” cu inițiativa de organizare a unui referendum de demitere a Primarului Dorin Chirtoacă.
Astfel, potrivit Codului Electoral, un referendum local (cum e cel de demitere a lui Dorin Chirtoacă) nu poate fi organizat „cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua desfăşurării în acelaşi teritoriu a oricărui tip de alegeri sau referendum, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi”. Aceasta ar însemna vă referendumul de demitere a lui Dorin Chirtoacă trebuie organizat cel târziu pe data de 24 mai 2017, lucru care e imposibil la modul practic. Or, Codul Electoral mai prevede că listele cu semnături ale cetățenilor ce susțin ideea referendumului se colectează în minimum 30 de zile și în maximum 60 de zile. Ca să nu mai amintim în context că, după colectarea semnăturilor, urmează verificarea acestora, posibile contestații, posibile ședințe ale instanțelor de judecată, fixarea datei referendumului, apoi campania electorală propriu-zisă.
Nici cu organizarea referendumului de demitere a lui Dorin Chirtoacă concomitent cu cel inițiat de Igor Dodon nu e așa de simplu cum pare la prima vedere. Echipele ce au inițiat aceste referendumuri trebuie să-și sincronizeze practic fiecare acțiune, astfel încât să reușească să treacă concomitent prin toate formalitățile aferente în cele mai bine de 4 luni rămase. Și chiar dacă ar reuși să-și sincronizeze acțiunile, nu există nici o certitudine că vor reuși să organizeze ambele referendumuri în data de 24 septembrie, căci un cuvânt vor avea de spus CEC, dar și alte organe abilitate ale statului.
Situația nu pare deloc mai simplă nici din punctul de vedere al organizării unui referendum de demitere a lui Dorin Chirtoacă după referendumul inițiat de Igor Dodon. Aceasta pentru că vor trebui din nou să treacă minimum 120 de zile, ceea ce ne duce la concluzia că vom ajunge deja la începutul anului 2018. Apoi, dacă cetățenii vor susține ideile Președintelui Dodon, nu e exclus ca acesta să vină cu propunerea dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor parlamentare anticipate, ceea ce iarăși va anula orice tentativă de organizare a unui referendum de demitere a Primarului capitalei. Și chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla, în calcul va trebui luată altă situație – 2018 e anul alegerilor parlamentare ordinare, iar Parlamentul poate fixa data acestora începând cu 30 august. Deci, din nou ideea referendumului de demitere a lui Dorin Chirtoacă ar fi dată peste cap.
Teoretic, există o ieșire din situație pentru cei ce își doresc demiterea lui Dorin Chirtoacă prin referendum – ca Președintele Igor Dodon să renunțe la referendumul pe care l-a anunțat. Dar miza acestui referendum e mult mai mare decât cea a referendumului de demitere a lui Dorin Chirtoacă, de aceea e prea puțin probabil că acest lucru se va întâmpla.
Dumitru Spătaru
