Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului examinează, astăzi, în cadrul unei ședințe, executarea Hotărârii Parlamentului cu privire la efectuarea unei analize ample, evaluări și expertize a legislației electorale care a stat la baza invalidării alegerilor locale noi în municipiul Chișinău, informează CURENTUL.

Alina Russu, președintele Comisiei electorale Centrale, a spus că instituția a demarat procedura de examinare a precedentelor și a solicitat opiniile și experiența mai multor state, iar 17 instituții electorale au oferit un răspuns în acest sens.

„Începând cu anul 1999, în Republica Moldova au fost 33 de cazuri de anularea a alegerilor. Majoritatea se referă la alegerile locale generale, fiind vorba de încălcarea de către funcționarii electorali a operațiunilor și de către concurenții electorali, în urma încălcării prevederilor, în special – fiind vorba de agitație electorală”, a declarat Russu.

Totodată, ea a amintit că, în 2015 a fost un caz de anulare a alegerilor, în localitatea Topala, când secția de vot a fost devastată și instanța a anulat alegerile și au fost alegeri repetate. „Și avem anul 2018, când alegerile au fost declarate nule, fiind constate încălcările Codului electoral – agitație electorală în ziua votului. În majoritatea țărilor, agitația electorală este interzisă în ziua votului și ziua precedentă, doar câteva țări nu interzic agitația în legislație, dar în realitatea nu e permisă”, a precizat președinta CEC.

Deputatul democrat Sergiu Sîrbu a spus: „Ce ține de ziua tăcerii, am analizat mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneția și alte documente internaționale, și am constatat că ziua tăcerii este un instrument necesar, pentru a restricționa agitația electorală în ziua votului și ziua precedentă. Codul electoral al RM corespunde acelor standarde internaționale, mai ales că din 1997 încoace nimeni nu a avut obiecții la aceste prevederi, însă nu întotdeauna se respectă. Dar vedem că, odată cu dezvoltarea tehnologiilor, vedem că mesajele ajung foarte repede la multă lume. Faptul că, agitația electorală în ziua alegerilor este o încălcare e un fapt împlinit, iar deciziile instanțelor nu le comentăm, le acceptăm”. Totodată, deputatul a spus că, în ceea ce ține de rețelele de socializare și on-line, în general, sunt necesare reglementări clare în legislație, pentru că anterior asemenea lucruri nu puteau fi prevăzute de deputați, însă situația actuală cere modificări la acest capitol.

Pavel Postica, șeful Misiunii de Observare a alegerilor a Asociației Promo-LEX, s-a referit la sesizarea elaborată de societatea civilă și depusă de un grup de deputați la Curtea Constituțională, precizând că „poate Parlamentul ar trebui să ceară și opinia Curții”. „Din punctul nostru de vedere, când Comisia juridică va purcede la modificarea cadrului legal, trebuie să țină cont de câteva premise: în situația invalidării din Chișinău a avut loc o constatare a încălcărilor pe cale civilă și trebuia să fie contravențională; îndemnul la vot a fost calificat drept agitație electorală, asta trebuie de clarificat, pentru că oricine poate nimeri în situație, oricine poate îndemna oamenii să iasă la vot; autosesizarea instanțelor de judecată, or CC a spus că trebuie să fie o cerere de invalidare a alegerilor; trebuie să fie luat în calcul și impactul așa-zisei agitații electorale – îndemnului – like-uri, vizualizări etc.; proporționalitatea sancțiunilor – este o sancțiune aplicată concurenților pentru cei care au abateri, pentru restul celor care nu au avut șansa la un scrutin corect, este o sancțiune a tuturor celor care au participat sau este o sancțiune a tuturor cetățenilor, din banii cărora au fost desfășurate aceste alegeri”, a declarat expertul.

Amintim că, alegerile locale noi din municipiul Chișinău, ce au avut loc la 20 mai (turul I) și 3 iunie 2018 (turul II) au fost declarate nule de instanțele de judecată, din motiv că în ziua votului și în ziua precedentă acesteia a fost constatată agitație electorală din partea concurenților electorali.

Cristina Gurez