Datele statistice privind numărul revizuit al populației, prezentate de Biroul Național de Statistică, denotă, de fapt, falimentul politicilor sociale, economice și demografice promovate de autorități de la obținerea independenței Republicii Moldova. În același timp, statisticile arată tabloul real al celor care locuiesc în Republica Moldova sau celor care  migrează peste hotare. Ultimele date arată că reședință obișnuită la 1 ianuarie 2018 aveau 2,680 mil peroane sau cu 198 mii mai puțin față de 2014. Reducerea populației este explicată prin migrația masivă, scăderea natalități și îmbătrânirea populației, constată jurnalistul Vlad Bercu, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” – realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Și tendința de creștere a migrației, scăderii a numărului de nașteri va crește. Dacă în 2014 au emigrat 24 mii persoane în 2018 cifra s-a dublat. Plecarea a avut loc tocmai în perioada în care vechiul Guvern lansa programul Prima Casă, drumuri bune și da mai mulți bani  la naștere. Cifrele publicate de BNS confirmă datele vehiculate anterior în presă că zilnic din țară pleacă peste 100 de persoane, că putem vorbi nu numai despre migrația de muncă, dar și reunirea familiei. Dacă ne referim la 2018 ester vorba de 130 de moldoveni zilnic emigrați în străinătate. În patru au plecat un număr de persoane comparabilă cu populația a șapte orașe, comparabile la număr cu Orheiul. Au plecat, în fond,  tinerii, de vârstă reproductivă.

”În același timp, a fost în continuă scădere natalitatea. Deși după gradul de fertilitate – 1,8 indicatorul arătăm bine în Europa, însă cifra este sub nivelul reproducerii populației. Pe de altă parte, dacă în 2014 o sută de persoane plătitoare de impozit întrețineau 54 de vârstnici sau copii, în 2018 numărul lor a crescut la 63. În aceste condiții autoritățile ar trebui să revadă întreg sistemul de asigurări sociale, care în cel mai scurt timp nu va mai putea face față cheltuielilor”, susține Vlad Bercu. Îmbătrânirea populației este caracteristic tuturor țărilor din Europa însă în Republica Moldova ritmul este cu mult mai rapid.

Potrivit lui Vlad Bercu, care citează FMI, îmbătrânirea și reducerea rapidă a populației va afecta economia din Europa Centrală și de Est, inclusiv Moldova. Îmbătrânirea va duce și la creșterea deficitului de cadre, pe care angajatorii din Republica Moldova deja îl resimt.

 Ce ar trebuie să urmeze după publicarea datelor revizuite? Vor trebui „corectate” toate programele și strategiile elaborate. Sute și mii de indicatori statistici vor fi revizuiți. O spune chiar directorul BNS Vitalie Valcov. De exemplu PIB-ul pe cap de locuitor, care ne va plasa în altă categorie pe plan regional și mondial. Republica Moldova va arăta mai bine. „Însă cifra nu va crește nivelul de trai și nici salariile nu vor fi mai mari. Comparativ cu alte țări, Republica Moldova va rămâne în continuare cea mai săracă țară din Europa”, susține Vlad Bercu.

Revizuirea numărului populației cu reședință obișnuită va duce și la revizuirea numărului de alegători de către CEC? Excludem din sistemul electoral moldovenii care lucrează peste hotare, cum a propus un lider de partid. Ar fi o prostie. Majoritatea țărilor acceptă participarea propriilor cetățeni la procesul electoral chiar dacă se află într-o țară străină.

În concluzie, Vlad Bercu a spus că cetățenii pleacă pentru că nu consideră Republica Moldova un stat în care pot să locuiască. Calitatea vieții nu înseamnă doar pensii și salarii, ci și calitatea serviciilor, drumurilor, sănătății și învățământului, alte lucruri care vizează cetățeanul. În Polonia se observă un fenomen interesant. Au început să revină acasă din Marea Britanie polonezii în vârstă de până la 30 de ani din ani. Mai mulți tineri spun că nu Brexitul i-a determinat să revină acasă, ci faptul că Polonia este într-o ”perioadă de aur”. Or, perioada de aur pentru Republica Moldova este încă departe.

Cristina Pendea