Consilierul municipal independent, Ion Ștefăniță, crede că pentru ca situația din R. Moldova să se schimbe este nevoie ca oamenii să-și facă munca onest, să nu facă justiție selectivă și la comandă, precum și să existe spiritul de unitate între cetățeni. Despre aceasta consilierul a relatat în cadrul proiectului CURENTUL – „Cu drag de țară”, dedicat Zilei Independenței R. Moldova.

Ion Ștefăniță a comparat Moldova cu viața unei familii: „Dacă aș face paralelă cu viața unei familii, cred ca în primii ani de după independență,  Republica Moldova – era (trebuia să fie) ca  într-o tânără familie, când începi totul de la zero, când încă mai depinzi de ajutorul venit de la părinți – construind o casă,  o masă, având pâine pe masă, apoi, tinerii căsătoriți depun efort, se ia creditul, se muncește cu greu la câteva  job-uri și pornești pe calea vieții, iar odată ce aripile bine au crescut și s-au întărit – zburăm, navigăm, ne dezvoltăm, păstrând bunăstarea în celula societății”.

Consilierul menționează că în 26 ani de Independență, Moldova este „în comă”.

„Republica Moldova în istoria sa de după 26 de ani de Independență, o vedem – divorțată, cu copii lăsați în grija bunicilor (un popor divizat, unii văd vectorul doar la Est, alții doar spre Vest, nu există unitate și identificate soluții pragmatice pentru o cale de parcurs). Moldova, la moment, este de mai mult timp căzută în comă – partenerii de dezvoltare încearcă să o trateze de cancerul corupției – injectăm, primim donații de peste hotare, mai împrumutăm, și aplicăm tratamente cu cei mai buni specialiști (rămânând la fel de motivați și cu speranțe – că există șanse la viață, iar la moment, acest organism rămâne la fel de dependent – conectat la aparate, etc.). Mai recent, la 23 de ani de „Independență” cei care supravegheau (administrau țara), acest organism, au considerat că pot fura tot ce s-a adunat în rezerva națională, iar ei, acest grup oligarchic-politic-mafiot, continua să ne asigure că Moldova progresează și are o evoluție pozitivă în economie, domeniul social, educație, sănătate, cultură.  Dar între timp, dacă citim alte surse (rapoarte externe) vedem că organismul (țara) slăbește tot mai mult, și 116 cetățeni zilnic părăsesc Republica Moldova pentru totdeauna”, spune Ion Ștefăniță.

Ion Ștefăniță spune că, la fel cum învățătorii și părinții au investit în personalitatea sa, așa și el încearcă să aducă beneficiu țării prin diferite acțiuni civice, inițiative de proiect, cărți lansate și activitatea de zi cu zi.

„Așa cum a fost, mult mai greu, prin anii 90, când mergeam spre școală la început, apoi la universitate, țin să spun mulțumesc celor ce au contribuit în asigurarea dezvoltării mele profesionale, au investit în mine. Acum deja, este de datoria mea, să fac la fel ceea ce au făcut părinții noștri, învățătorii noștri – cu multă motivație merg zi de zi la serviciu, cu un randament de muncă  mergem spre obiectivele fixate. Daca mă voi referi la concret pe domeniul meu de activitate, în activitatea profesională, vreau să spun, că chiar dacă situația per general e tristă, ceea ce am realizat după 2009, dă speranțe că suntem pe calea cea bună, mecanismul începe să funcționeze – iar patrimoniul cultural-istoric pe care l-am moștenit are șanse să fie conservat-restaurat, valorificat și protejat. Iar aplicând principiul – comunicarea presupune progresul – colaborarea noastră cu experții străini din domeniu, cu misiunile diplomatice  care mereu ne este alături, face ca obiectivele fixate să devină o realitate. Principalul obiectiv realizat – ritmul masiv de demolare a monumentelor istorice a fost oprit – până în 2009 ritmul de demolare era de un monument istoric pe lună, acum suntem în al 4- lea an când nu mai avem procese-verbale pe demolări de monumente (ultima tentativă de demolare  a unui monument cu statut protejat a fost pe 27 august 2013), actele permisive deja sunt eliberate prin prisma legii, avem tot mai multe șantiere de acțiune, și aici cred că e meritul acelor tineri care au depus efort prin entuziasmul lor, dedicând-se domeniului. Am acționat direct, developând schemele corupte, fiind susținut de societatea civilă și o parte de colegii din mass-media, cred că am reușit să transmitem acel mesaj – spre o luare de atitudine responsabilă față de cultură și în mod special față de tot ce înseamnă managementul patrimoniului cultural-istoric. Am publicat cărți (2009, Leova – file de istorie, în colaborare cu colegul Ion Mititelu, orașul nostru are o cărticică de vizită, iar cel ce vrea să-i descopere istoria, o poate face citind această carte). Am reușit să publicăm, în cadrul Agenției de inspectare ți restaurare a monumentelor, pe care o reprezint,  în speranța schimbării mentalității noastre – să trecem de la indiferență și iresponsabilitate, la o atitudine responsabilă pentru patrimoniul cultural-istoric (2010 – Cartea neagră a patrimoniului cultural din municipiul Chișinău, Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate, din 2011, am reușit să publicăm seria Retro: Retro Chișinău, Retro Soroca, Retro Orhei).   Din restul timpului ce îmi rămâne, sunt pentru susținerea proiectelor și inițiativelor civice, ce vin spre a da un confort urban, rural, etc..  La fel, pentru a transmite același mesaj către generațiile tinere, spre cei interesați de patrimoniul cultural, am acceptat să susțin un curs de ore Managementul Patrimoniului Cultural, în cadrul studiilor de master – Patrimoniu istoric și turism cultural. Prin toate aceste activități realizate consider că  am fost util țării, cetățenilor, și cu siguranță nu am fost un parazit social care am consumat și nu am dat și eu ceva util pe un anumit domeniu”.

Ceea ce ține de familie, Ion Ștefăniță spune că a reușit să creeze una care luptă împreună pentru prosperarea țării.

„Cât privește pe plan familial, pentru Republica Moldova, am reușit să creez o celulă sănătoasă – o familie cu 2 copii ce își iubesc părinții, bunicii, colegii, orașul și țara, rămași acasă ne dorim ca împreună să edificăm o țară prosperă, puternică și cu adevărat independentă”, a menționat Ion Ștefăniță.

Consilierul crede că cea mai mare greșeală ține de barbarismul care a dominat în principalele domenii, dar și hoțiile.

„Distrugerea a tot ce funcționa –  școli și grădinițe, case de cultură și conace boierești, complexele agricole, sistemele de irigație, etc..  Acel proces, din anii 90, cu adevărat trebuia să aibă loc – o privatizare și nu o prihvatizare.  Prin crearea asociațiilor de agricultori și de fermieri – trebuia să fie o continuitate, da cu o nouă formă de administrare, dar nu în felul cum sa întâmplat la noi, când sa furat fiecare țeavă din sistemul de irigație, s-a demolat fiecare fermă până la ultima piatră din temelie (ca studiu de caz sunt cele văzute în Leova, în anii 90).  Cea mai mare greșeală e aici, în barbarismul ce a dominat în raport cu principalele domenii – educația, medicina și cultura. O greșeală ar fi și hoțiile constante de 10% din sistemul bancar din Moldova, din 1991, până în prezent hoțiile au fost la pachet atât la nivel central, cât și local. Iar punctul culminant a fost, o știu toți – Furtul Miliardului în 2014”.

Ion Ștefăniță spune că pentru a schimba situația din țară, cetățenii ei trebuie să muncească cu zel.

„Pentru a schimba lucrurile spre bine în Republica Moldova, e necesar ca fiecare cetățean să-și facă munca cu multă dăruire și profesionalism, începând cu cei ce administrează – funcționarii publici, să nu imite reforme și randamente de muncă, dar cu adevărat să lucreze în interesul comunității, să producă reforme ce va da o bunăstare pentru toți – agricultor, sudor sau profesor. Organele de drept trebuie să-și facă meseria, să nu facă justiție selectivă și la comandă, dar să fie cu principiul Dura lex sed lex – toți ce încalcă legea să fie trași în țeapă, indiferent de cine a comis ilegalitatea, politicianul, primarul sau simplul cetățean. Plus la acesta pentru a schimba lucrurile spre bine e important să domine spiritul de unitate, uniți pe scopuri și obiective fixate, pe un anumit plan de parcurs, să fim împreună prin dialoguri constructive spre aceleași valori și planuri de parcurs.  Exact ca într-o familie când soțul și soția sunt dominați de un spirit armonios în comunicarea lor de zi de zi, prin respect reciproc, iubire față de cei dimprejur se pot face doar lucruri frumoase”, a spus Ion Ștefăniță.

Notă: Republicat din 22 august 2017.

Cristina Parfeni