[ X ]
[ X ]
[ X ]
De ce scenariul alegerilor parlamentare anticipate trebuie luat în serios
5 Noiembrie

Chiar dacă până la alegerile parlamentare mai sunt ceva mai mult de trei luni, unii politicieni şi analişti politici deja examinează la modul serios şi vorbesc public despre posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate. Şi acest scenariu e cât se poate de real, dacă luăm în calcul situaţia concretă pe care o avem la moment în Republica Moldova.

Când vorbim despre posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate trebuie să reieşim şi din datele sondajelor de opinie. Iar acestea arată că fie socialiştii vor obţine puterea de sine stătător, fie vom avea un parlament cu trei-patru fracţiuni puternice, plus câţiva posibili deputaţi independenţi sau neafiliaţi, dar nimeni nu va avea posibilitatea de a forma majoritatea parlamentară şi Guvernul de sine stătător. Astăzi, tabăra pro-europeană declară că pentru nimic în lume nu va face o coaliţie de guvernare cu cei din Partidul Democrat. Totodată, e prea puţin probabil ca dreapta pro-europeană să aibă suficiente voturi pentru a forma majoritatea parlamentară de sine stătător. De cealaltă parte, socialiştii declară sus şi tare că nu vor face coaliţie nici cu cei din Partidul Democrat şi nici cu exponenţii dreptei pro-europene. Cei din Partidul Democrat se abţin de la declaraţii tari, dar ce mai contează dacă oricum nimeni din forţele politice cu pondere ale ţării nu are de gând să guverneze cu ei. Şi poziţia dreptei pro-europene, dar şi a stângii poate fi înţeleasă, or exemplele din ultimii ani arată că cei ce se leagă cu democraţii nu numai că o sfârşesc rău, ci şi destul de repede.

În această situaţie, se pare că toate cele trei mari tabere menţionate mai sus se orientează spre reprezentanţii partidelor cu pondere mai mică care eventual ar putea ajunge în Parlament şi spre potenţialii independenţi ce ar putea veni din circumscripţii. Însă nimeni nu ştie dacă numărul acestora va fi suficient pentru ca vre-una din tabere să poată forma majoritatea parlamentară împreună cu ei, după cum nimeni nu ar putea spune nici cum s-ar putea comporta aceşti eventuali deputaţi. De aceea, chiar dacă miza marilor tabere politice în cazul acestor două categorii de posibili deputaţi trebuie luată în calcul, e prea puţin probabil că ea se va adeveri.

Există şi varianta în care s-ar putea repeta scenariul anului 2016, adică când mai mulţi deputaţi s-ar putea detaşa de partidele ce i-au adus în Parlament şi grupa în jurul unei anume forţe politice ce va constitui nucleul viitoarei guvernări. Dar e prea puţin probabil că acest lucru va fi tolerat de alegători, precum şi de celelalte partide politice. Nu e exclus că un astfel de scenariu ar putea fi declanşatorul unor destabilizări masive a situaţiei politice.

Toate acestea ne duc la concluzia că situaţia postelectorală în Moldova va fi una extrem de fierbinte, iar probabilitatea unor alegeri parlamentare anticipate, despre care deja vorbesc unii politicieni şi analişti politici, nu poate fi exclusă. Mai ales că avem deja precedente în acest sens, alegerile parlamentare anticipate fiind la fel de frecvente ca şi cele ordinare (1994, 2001, 2009, 2010).

Dumitru Spătaru

Inapoi la arhiva noutaților